Despre ce este Consiliul EYCS, ca formațiune a Consiliului Uniunii Europene, și despre Grupul de Lucru pentru Tineret am scris AICI. În timpul exercitării președinției României la Consiliul UE, în domeniul politicilor publice pentru tineret, responsabilitatea elaborării propunerilor aparține Grupului de Lucru pentru Tineret (Bruxelles). De la preluarea mandatului, acest grup s-a întâlnit de 5 ori, după cum urmează:
- în data de 10 ianuarie 2019 – despre această întâlnire, puteți citi articolul nostru de AICI.
- în data de 13 februarie 2019 – despre această întâlnire, puteți citi articolul nostru de AICI.
- în data de 27 februarie 2019 – despre această întâlnire, puteți citi articolul nostru de AICI.
- în data de 07 martie 2019 – despre această întâlnire, puteți citi articolul nostru de AICI.
- în data de 16 aprilie 2019 – despre această întâlnire, puteți citi articolul nostru de AICI.
Odată încheiate aceste lucrări, rezultatele sunt duse mai departe, în cadrul Reuniunii Consiliului EYCS (Educație, TINERET, Cultură și Sport).
De menționat este faptul că, deși am urmărit cu mare atenție activitatea Grupului de Lucru pentru Tineret (Bruxelles), așa cum se poate observa din articolele aferente fiecărei întruniri, nu am reușit să aflăm, până în prezent, decât într-o foarte mică măsură (după cum am menționat AICI), formele pe care le-au avut variantele de lucru ale documentelor lansate acum spre adoptare. Iar acest lucru s-a întâmplat în pofida poziției FITT de membru al Grupului Național de Lucru pentru Dialog cu Tinerii. Așadar, analiza noastră de mai jos este realizată abia acum, după publicarea acestor documente pe site-ul Consiliului. Pe site-ul Ministerului Tineretului nu există niciun document, așa cum, din păcate, ne-a obișnuit pe tot parcursul exercitării acestei Președinții.
Revenind la Reuniune Consiliului EYCS, aceasta presupune intervenții pentru fiecare dintre domenii sale. În cadrul Președinției Române această reuniune are loc astăzi, 22 mai 2019.
Agenda reuniunii Consiliului EYCS – componenta TINERET
Ora 11:20
- Se preconizează că miniștrii vor adopta concluzii privind tinerii și viitorul muncii – Aceasta este propunerea României.
- Consiliul va adopta, de asemenea, o rezoluție care instituie orientări privind guvernanța Dialogului UE cu tinerii. Acesta servește drept forum pentru a înțelege mai bine preocupările tinerilor și provocările cu care se confruntă aceștia. Aceasta este propunerea României.
Ora 12:05
Miniștrii urmează să desfășoare o dezbatere de orientare cu privire la tineri ca agenți ai democrației în UE, după o prezentare realizată de doi adolescenți. În cadrul dezbaterii de orientare miniștrii sunt invitați să abordeze chestiunile menționate în acest document. În acest sens, miniștrii ar putea dori să răspundă la următoarele întrebări:
- Ce pot face statele membre și instituțiile UE pentru a răspunde provocărilor evidențiate în acest document, în vederea stimulării angajamentului tinerilor față de principiile democratice?
- Ținând seama de punctele forte, interesele și profilul generațiilor tinere de astăzi, care sunt măsurile cele mai eficace pentru a spori participarea acestora la viața democratică a UE și a statelor sale membre?
Ora 15:45: Conferință de presă
Proiect de CONCLUZII ale Consiliului privind tinerii și viitorul muncii
Documentul poate fi consultat AICI.
Având în vedere că România, într-un final, și-a ales această temă ca prioritate pe timpul exercitării Președinției și, din acest motiv, inclusiv Conferința UE de Tineret de la București a gravitat în jurul Obiectivului de Tineret nr.7 „Locuri de muncă pentru toți”, ne așteptam să citim în preambulul acestui document faptul că aceste concluzii sunt rezultatul activităților din cadrul Conferinței. Din păcate, nu este cazul.
În prima zi a existat o serie de grupuri de lucru desfășurate pe tema Viitorul muncii, Obiectivele de Tineret și Strategia de Tineret a UE, care, printre altele, au urmărit să discute și să propună măsurile necesare la nivel european în aria obiectivelor de tineret, care contribuie, de asemenea, la atingerea Obiectivului de Tineret nr.7. Organizatorii conferinței au făcut publice rezultatele atelierelor (este drept, cu excepția celui de pe Sănătate mintală și bunăstare), dar, cu siguranță au ajuns toate la Grupul de Lucru.
Apoi, în a doua zi, a avut loc o dezbatere plenară: Europa și cu mine – politici și programe ale UE privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și alte ateliere. Nu am primit nici acum rezultatele de la aceste ateliere (și nici nu sunt publicate pe site-ul conferinței), dar, cu siguranță și acestea au ajuns la Grupul de Lucru.
Așadar, noi nu avem instrumente complete de analiză a procentului de preluare a propunerilor de la Conferință dar, aceste concluzii nu au voie să nu genereze în primul rând de la acel eveniment, adică de la tineri.
Această situație (în care cu greu identificăm parcursul aportului tinerilor) este un exemplu foarte potrivit de cât de importantă este nu doar promovarea unor măsuri politice ulterioare pe baza rezultatelor dialogului structurat, ci și oferirea de feedback tinerilor în ceea ce privește măsurile luate cu privire la rezultatele dialogului structurat. Așadar, legătura dintre rezultatele dialogului structurat și ale procesului decizional din domeniul tineretului ar trebui subliniată, clarificată și comunicată mai bine de către toți actorii, de la începutul procesului și pe toată durata acestuia.
Proiect de REZOLUȚIE a Consiliului și a reprezentanților statelor membre reuniți în cadrul Consiliului de stabilire a orientărilor privind guvernanța Dialogului UE cu tinerii
Documentul poate fi consultat AICI.
Despre ce și cum a fost Dialogul Structurat creat prin Cadrul reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010 – 2018) am scris mai multe AICI. Așadar, după cele 6 cicluri ale sale (câte unul pentru fiecare TRIO), și odată adoptată Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027, România, prin faptul că a urmat la Președinția rotativă, a avut sarcina de a elabora documentul de referință pe care statele membre îl vor folosi ca busolă în aplicarea noului mecanism de dialog cu tinerii în următoarele 6 cicluri (până în anul 2027).
Așadar, România este prima țară din TRIO-ul care parcurge cel de-al 7-lea ciclu și, printr-o cronologie atipică, a ales să lanseze mai întâi cadrul specific al mecanismului de dialog cu tinerii, elaborat pentru TRIO (România-Finlanda-Croația), și mai apoi să propună spre adoptare cadrul general (prezentul document), aplicabil pentru toată perioada de viață a Strategiei. Deși, văzând pachetul specific și documentul general, avem tendința de a le completa, ele însă, nu sunt egale. Adică, prevederile din pachetul pentru TRIO (cele deja lansate) nu completează documentul general, decât cu privire la cele 3 state. Celelalte țări pot, cel mult, să se inspire. Deși, tot România, în propunerea generală pe care o analizăm acum, indică drept sursă de inspirație propunerea Austriei privind IMPLEMENTAREA și GUVERNANȚA Dialogului UE cu tinerii din decembrie 2018 și nu documentele specifice lansate în urmă cu două săptămâni. Înțelegem de ce menține propunerea Austriei. Ne așteptam, încă de la incidentele din cadrul Conferinței UE de Tineret din București, să preia chiar mai mult din conținutul acesteia (nu doar să o indice ca resursă). Subliniem, doar, abordarea neclară, generatoare de confuzii și pentru noi, cei ce vom aplica, până la urmă, noul mecanism de dialog cu tinerii.
Clarificând, așadar, statutul subsecvent și limitat al pachetului documentelor ce vor fi folosite de primul TRIO, revenim la analiza prezentei propuneri de rezoluție privind Dialogul UE cu tinerii. Acest document echivalează cu REZOLUȚIA CONSILIULUI din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018). Dar, în fapt, propunerea României este un document ceva mai slab chiar decât cel de acum 10 ani, care a fost, pe alocuri, dezvoltat ulterior, prin alte rezoluții.
Ideea acestui document, așa cum a fost el asumat de către România și promovat pe agenda primelor 4 întâlniri ale Grupului de Lucru, era să reglementeze întreg Dialogul UE cu Tinerii, pentru implementarea Strategiei UE pentru tineret 2019-2027.
Grupul de Lucru avea toate elementele pentru a realiza o structură simplă și clară a mecanismului de dialog structurat, care să materializeze armonios elementele ce se regăsesc în:
- firul roșu al evoluției dialogului structurat (din care puteau fi păstrate elementele ce rezonau cu noile tendințe),
- liniile generale ale noului dialog, din Strategia UE pentru Tineret,
- propunerea Austriei (gata să fie preluată, măcar și parțial),
- concluziile comune ale participanților la Conferința UE de Tineret de la București despre guvernanță (gata să fie completate cu multe dintre elementele propuse de Austria).
Dar, România a ales să facă mai puțin decât și-a asumat la început și a dezvoltat doar ultima componentă a dialogului structurat prevăzută în Strategie – GUVERNANȚA sa. Iar acest lucru a apărut public abia la ultimul grup de lucru, al 5-lea (ceea ce am exclamat și noi la acel moment) – De ce s-a schimbat denumirea documentului din Implementation of the EU Youth Strategy 2019-2027: the EU Youth Dialogue în Implementation of the EU Youth Strategy 2019-2027: GOVERNANCE of the EU Youth Dialogue?
Este regretabil să vedem că fix în abordarea unei astfel de teme, cei responsabili au renunțat exact la dialog, iar rezultatul este faptul că, de acum înainte, fiecare TRIO va trebui să pună laolaltă toate componentele din multele documente deja existente, în ponderi poate diferite, riscând să neglijeze ce este doar recomandat, fără să fie asigurat un minim de standard unitar al acestui mecanism în implementarea Strategiei (Care sunt etapele? Cum se împart ele în TRIO? Care este rezultatul concret? Cum află tinerii de el? Care este rolul Conferințelor UE de Tineret? Cum se face trecerea către următorul ciclu? etc.). Din punctul nostru de vedere, această pilotare a dialogului cu tinerii este stangace și insuficientă (mai ales că este produsul a 4-5 luni de activitate).
Iar ca direcți contribuitori la concluziile comune ale participanților la Conferința UE de Tineret de la București, privitor la Dialogul cu Tinerii, suntem surprinși de lipsa menționării acestui eveniment în preambulul propunerii. Este dificil să identificăm rezoluții pe această temă care să nu menționeze rolul concluziilor din cadrul Conferințelor de Tineret în elaborarea lor.
Tinerii ca agenți ai democrației în UE – DEZBATERE de orientare
Documentul poate fi consultat AICI.
Acesta este o propunere care ne bucură. Salutăm tema aleasă, mai ales în contextul alegerilor europarlamentare. Analizând conținutul și alegând să corelăm această propunere cu Conferința UE de Tineret (București), remarcăm faptul că are multe elemente comune cu mesajul Carinei AUTENGRUBER – președinte al Forumului European al Tinerilor (noi am asigurat o transcriere și traducere a discursurilor, așa că este ușor de coroborat). Carina a prezentat trei dintre ideile sau trei dintre viziunile pe care tinerii le au pentru Europa (1. Europă durabilă; 2. Europa în care toate vocile noastre sunt auzite și unde se aud vocile tuturor; 3. Europa valorilor europene).
Legat de a doua idee – Europa în care toate vocile noastre sunt auzite și unde se aud vocile tuturor, Carina spunea:
Știm că prin marșurile climatice pe care le vedem pe tot globul, în întreaga Europă, tinerii își fac auzită vocea. Dar facem acest lucru și prin faptul că suntem activi în organizațiile de tineret și în cluburile de tineret. Acesta este modul nostru de a ne face vocile auzite. Și tinerii sunt, de asemenea, activi online. Acesta este modul nostru, astfel ne facem vocea auzită. Dar cum putem asigura că aceste voci sunt auzite și de factorii de decizie politică? Cum putem extrage ce spun tinerii și să ne asigură că au urmări? Și am spus-o înainte și cred că o voi mai spune din nou. Soluția este că trebuie să mergem acolo unde sunt tinerii. Politicienii, dar și noi, ca reprezentanți ai tineretului, trebuie să mergem acolo unde găsim tineri. Trebuie să mergem pe străzi și să vorbim, să mergem în cluburile de tineret și la organizațiile de tineret și să vorbim. Trebuie să fim prezenți online, să vorbim și să ne implicăm într-un dialog real. Și știm, de asemenea, că tinerii se simt cel mai confortabil să vorbească, să împărtășească opiniile noastre atunci când ne simțim în siguranță în mediul nostru și ar trebui să ne simțim în siguranță și confortabil în mediul în care suntem obișnuiți – care este în școli, este în organizațiile de tineret, este în medii în care ne aflăm într-un zilnic. Deci, aici trebuie să mergem și să le culegem părerile și părerile despre tineri, de asemenea. Nu va funcționa pur și simplu dacă le spunem tinerilor să iasă și să voteze. Politica nu funcționează așa. Deci, este important să întâlnim tinerii la mijlocul drumului și să ne asigurăm că le adunăm, într-adevăr, opiniile și să ne asigurăm că și vocile noastre sunt auzite. Aceast fir al ierbii, cetățenii, mișcarea pe care o vedem în întreaga Europă, pe tot globul, este noua formă de participare politică. Asta a decis generația noastră să facă, așa am decis noi să ne angajăm în politici. Acesta este modul în care vrem să modelăm procesele politice. Acesta este modul în care vrem să fim auziți. De aceea este atât de important ca factorii de decizie politică și politicienii să recunoască această formă de participare și efectiv să întâlnească tinerii în locurile în care noi suntem activi. Cum vom ști, de asemenea, și că acest angajament activ și interes ale noastre, ale tinerilor, pe care le avem, vor fi pierdute dacă nu există o urmare politică. Aceasta va duce la frustrări. De aceea este important ca factorii politici, politicienii să se angajeze alături de noi. Deci, hai să fim de acord să ajungem acolo, să fim de acord să mergem unde sunt tinerii și să facem să se întâmple.
Așteptăm cu nerăbdare să aflăm care este perspectiva pe care alege să o prezinte ministrului român al tineretului cu privire la cele două teme, în contextul Reuniunii:
- Ce pot face statele membre și instituțiile UE pentru a răspunde provocărilor evidențiate în acest document, în vederea stimulării angajamentului tinerilor față de principiile democratice?
- Ținând seama de punctele forte, interesele și profilul generațiilor tinere de astăzi, care sunt măsurile cele mai eficace pentru a spori participarea acestora la viața democratică a UE și a statelor sale membre?