fbpx

A trecut deja o lună și jumătate din exercitarea României a Președinției la Consiliul UE și, dacă tinerii vor să afle mai multe despre prioritățile pentru Tineret, constatăm că Ministerul Tineretului și Sportului (MTS) este foarte enigmatic. Mai mult, din postările de pe site-ul autorității, constatăm o lipsă de cunoștințe a celor care, unul câte unul, au ajuns la cârma acestui minister. Fiindcă nu s-a informat cu privire la ce procese desfășuraseră predecesorii săi, fiecare ministru și-a dorit să aibă “prioritățile sale”. Așa se face că, în doar 2 ani și jumătate, MTS a lansat 8 (opt) variante de priorități – unele mai argumentate, altele deloc.

Nu. Pe site-ul MTS, nu găsim o secțiune dedicată priorităților pentru Tineret (cu atât mai puțin și justificarea alegerii acestora). Iar dacă, întâmplător, găsim un comunicat de presă în care prioritățile apar, pentru a înțelege care sunt cele aplicate în prezent, trebuie să căutăm în arhiva site-ului și să deschidem articol cu articol tot ce a fost postat până acum pentru a realiza cronologia acestei povești.

Așadar, MTS nu indică prioritățile, și nu o fac nici subordonatele sale. Din păcate, nici noi nu suntem siguri care sunt. În situația aceasta, oare tinerii știu? Și dacă da, care dintre variantele următoare o vor indica drept corectă?

Pentru detaliere, vă rugăm să accesați link-urile din titluri.


Prioritățile României 1.0

În 12.08.2016 (Ziua Internațională a Tineretului), MTS lansează campania de consultare națională a tinerilor privind prioritățile tematice pentru Președinția Consiliului UE. În urma a 29 de consultări cu 707 participanți, în 26 de localități, prioritățile pentru tineret, în ordinea rezultatelor sunt:

  1. Educația
  2. Participarea și voluntariatul
  3. Dezvoltarea pieței forței de muncă
  4. Dezvoltarea comunității
  5. Formarea și orientarea profesională
  6. Incluziunea socială
  7. Dezvoltarea personală
  8. Sport și sănătate
  9. Educație Non-formală
  10. Cultură
  11. Protecția mediului
  12. Infrastructura

Prioritățile României 2.0

În 28.11.2017, MTS anunță că: În contextul procesului de preluare a președinției Consiliului UE, Ministerul Tineretului și Sportului și-a stabilit prioritățile în domeniul tineretului în urma unui proces de consultare cu organizațiile neguvernamentale în cadrul Consiliului Consultativ pe probleme de tineret, mecanism de consultare și dialog al ministerului cu societatea civilă. Prioritățile României sunt:

  1. Accesul la oportunități egale pentru tineri în mediul rural și urban 
  2. Investiția în activitatea de tineret și lucrătorii de tineret în vederea recunoașterii competențelor non-formale și informale.
  3. Mainstreaming Youth – promovarea parteneriatelor între instituțiile centrale, instituțiile locale și organizații neguvernamentale, cu scopul dezvoltării tinerilor ca parteneri de creare a politicilor publice.

De fapt, acel proces de consultare cu organizațiile a fost realizat prin trimiterea în data de 20.02.2017 ora 21:00 a unui e-mail cu 12 propuneri de priorități, iar organizațiile au avut 36 de ore la dispoziție pentru a răspunde.


 

Prioritățile României 3.0

În 25.01.2018 a Ministerul Afacerilor Externe a lansat Forumului de consultare publică, comunicare și dezbateri „EU-RO 2019” în vederea pregătirii și exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Grupul de lucru Cultură, Tineret și Sport avea ca timp alocat, conform agendei, 4 ore distribuite în două întâlniri (07.02.2018 și 23.02.2018), componenta TINERET fiind acoperită de un grup restrâns de contribuitori din care a făcut parte și reprezentantul FITT. Raportul Grupului de lucru Cultură, Tineret și Sport coordonat de CTR a fost transmis către MAE în data de 12.03.2018 și publicat în 29.03.2018 pe site-ul www.romania2019.eu, dar care acum nu se mai regăsește online. Acest din urmă aspect este valabil pentru Rapoartele grupurilor de lucru.

Cu toate acestea, din documentele interne, noi am reținut următoarele Tematici de Interes ale Președinției României la Consiliul UE (componenta “TINERET”), în sarcina Ministerului Tineretului și Sportului:

  1. Menținerea unei Europe unite
  2. Creșterea coeziunii europene, condiție a avansării integrării pe baze comune
  3. Acces egal la oportunități pentru tineri
  4. Creșterea adaptabilității tinerilor la provocările pieței muncii viitorului
  5. Accesul la oportunități egale pentru grupurile vulnerabile
  6. Creșterea independenței economice a femeilor prin reducerea discriminării de gen în afaceri și a diferenței participării pe piața muncii din perspectiva egalității de gen
  7. Egalitatea de șanse
  8. Europă a cetățenilor: Democratizarea de facto, în baza democrației de jure
  9. Promovarea democrației participative prin sprijinirea societății civile de a participa la procesul de elaborare a politicilor prin asigurarea transparenței în procesul de luare a deciziilor la nivel European
  10. Creșterea transparenței decizionale a Consiliului UE
  11. Mainstreaming Youth – promovarea parteneriatelor între instituțiile centrale, instituțiile locale și organizații neguvernamentale, cu scopul dezvoltării tinerilor ca parteneri de creare a politicilor publice
  12. Susținerea activității de tineret – condiție a recunoașterii competențelor non-formale
  13. Promovarea toleranței rasiale și inter-etnice prin inter-culturalitate
  14. Promovarea măsurilor pentru combaterea rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului, antisemitismului
  15. Descurajarea discursului bazat pe ură, intoleranță și xenofobie

 

Prioritățile României 4.0

Cu niște rezultate deja livrate în Raportul Grupului de Lucru din cadrul Forumului EU-RO 2019 organizat de MAE, în 25.05.2018, Ministerul Tineretului și Sportului ne comunică intervenția ministrului, în cadrul Reuniunii Consiliului pentru Tineret unde au participat miniștri de resort. Ministrul se întoarce totuși la  “Raportul de Țară pe Dialog Structurat” proaspăt realizat (fără să menționeze, însă, și “Forumul EU-RO 2019” ca sursă) pe care îl invocă atunci când alege să lanseze următoarele priorități sectoriale pentru România:

  1. Accesul la oportunități pentru grupurile vulnerabile;
  2. Înființarea și dezvoltarea centrelor de tineret în cât mai multe comunități;
  3. Introducerea unui indicator referitor la numărul de beneficiari tineri în cadrul tuturor programelor Uniunii Europene, dar și crearea unor indicatori de referință pentru ocuparea forței de muncă şi a protecției sociale a tinerilor;
  4. Integrarea pe piața muncii și combaterea șomajului.

 

Prioritățile României 5.0

La 1.08.2018, ministrul tineretului și sportului prezintă Bilanțul după primele 6 luni de mandat în cadrul căruia, la pagina 24, dedică un capitol întreg Pregătirii Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Așa aflăm că MTS a stabilit prioritățile României în domeniul tineretului, și anume:

  1. Creșterea adaptabilității tinerilor la provocările pieței muncii viitorului;
  2. Acces egal la oportunități pentru tineri.

În plus, aflăm și că a întocmit Calendarul de activități pentru perioada 01.01.2019 – 30.06.2019 și că a stabilit inclusive bugetul acțiunilor internaționale desfășurate în România în această perioadă.


 

Prioritățile României 6.0

În data de 26 noiembrie 2018, ministrul tineretului și sportului a prezentat prioritățile de lucru ale viitoarei Președinții Române a Consiliului UE, în plenul lucrărilor Consiliului Educație, Tineret, Cultură, Sport de la Bruxelles. Potrivit ministrului, ordinea priorităților României în domeniul TINERET este inversată, iar cea legată de angajabilitate, prezintă modificări ale factorului generator de provocări (de la piața muncii viitorului, la viitorul muncii), după cum urmează:

  1. Acces egal la oportunități pentru tineri (dosare europene: Corpul European de Solidaritate; Erasmus; implementarea Strategiei Uniunii Europene pentru tineret care cuprinde, printre altele, și un nou Dialog al UE cu tinerii)
  2. Creșterea adaptabilității tinerilor la provocările viitorului muncii.

 

Prioritățile României 7.0

În luna decembrie 2018, după ce Programul TRIO-ului a fost aprobat în Consiliul European pentru Afaceri Generale, este adoptat și Programul Președinției României la Consiliul Uniunii Europene 1 ianuarie – 30 iunie 2019, care, la pagina 62, prezintă un număr sporit de priorități:

  1. Creșterea calității dialogului dintre autoritățile publice și tineri, la toate nivelurile (local, regional, național și european) prin promovarea participării active a tinerilor la acțiunile Uniunii Europene, inclusiv a tinerilor din medii economice defavorizate;
  2. Implicarea tinerilor în viața comunității;
  3. Aducerea tinerilor mai aproape de proiectul european, prin dezvoltarea competențelor, promovarea participării active și a voluntariatului (propunerea de Regulament al Corpului European de Solidaritate)
  4. Creșterea adaptabilității tinerilor la provocările pe care le întâmpină în procesul de găsire a unui loc de muncă;
  5. Asigurarea accesului tinerelor generații la cultură, prin formarea aptitudinilor creative, interculturale și de comunicare;
  6. Consolidarea sentimentului de apartenență la o comunitate culturală europeană, prin promovarea și susținerea unei mari implicări în comunitatea, a accesului mai larg la cultură și a patrimoniului cultural.

 

Prioritățile României 8.0

În data de 22 ianuarie 2019, odată începută exercitarea Președinției Române a Consiliului UE, ministrul prezintă în Parlamentul European, prioritățile noastre în domeniul TINERET. Acesta revine la Prioritățile 6.0, dar mută accentul, amintind doar importanța accesului egal la oportunități pentru tineri, declarând că:

  1. “Principala temă PROPUSĂ de Președinția română în domeniul tineret se referă la creșterea adaptabilității tinerilor la provocările viitorului muncii”.

 

Prioritățile României 9.0

Prioritățile Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport pe durata președinției române – potrivit descrierii de pe site-ul Consiliului UE – pentru componenta TINERET sunt descrise, după cum urmează:

  1. Președinția română RECUNOAȘTE necesitatea reînnoirii dialogului UE cu tinerii, pentru o mai bună înțelegere a preocupărilor acestora și a provocărilor cu care se confruntă tinerii defavorizați.
  2. Președinția INTENȚIONEAZĂ să adopte un proiect de concluzii ale Consiliului privind creșterea adaptabilității tinerilor la provocările viitorului muncii.
  3. Președinția română ȘI-A PROPUS să monitorizeze punerea în aplicare a Strategiei UE pentru tineret 2019-2027. Printre altele se remarcă două inițiative: Programul delegației de tineret a UE, Dialogul UE cu tinerii.
  4. Președinția română ÎȘI PROPUNE să pregătească terenul pentru negocierile viitoare cu privire la propunerea privind un Corp european de solidaritate. Această inițiativă poate spori capacitatea de inserție profesională a tinerilor prin dezvoltarea unor aptitudini și competențe non-tehnice și poate, de asemenea, contribui la promovarea valorilor și principiilor europene comune.

 

Așadar, după ce ministerul va decide să ne spună care sunt, de fapt, prioritățile (cele de pe site-ul www.romania2019.eu -pag.62-, cele de pe site-ul Consiliului UE sau cele pe care le zărim în mult prea succintele comunicate de presă ale Ministerului Tineretului și Sportului), poate ne va spune și ce se va întâmpla cu ele și care va fi impactul acestora asupra tinerilor.

 

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Pentru mai multe detalii despre fiecare etapă, vă rugăm să accesați următoarele linkuri:

  1. Prioritățile pentru TINERET ale României – Președinția la Consiliul UE 1.0
  2. Prioritățile pentru TINERET ale României – Președinția la Consiliul UE 2.0
  3. Prioritățile pentru TINERET ale României – Președinția la Consiliul UE 3.0
  4. Prioritățile pentru TINERET ale României – Președinția la Consiliul UE 4.0
  5. Prioritățile pentru TINERET ale României – Președinția la Consiliul UE 5.0
  6. Prioritățile pentru TINERET ale României – Președinția la Consiliul UE 6.0
  7. Prioritățile pentru TINERET ale României – Președinția la Consiliul UE 7.0
  8. Prioritățile pentru TINERET ale României – Președinția la Consiliul UE 8.0
  9. Prioritățile pentru TINERET ale României – Președinția la Consiliul UE 9.0