fbpx

Dialogul UE cu TINERII. Analiza celor 2.547 de opinii ale TINERILOR exprimate în chestionarul național (inclusiv concluzii și mesaje ale tinerilor, colectate de FITT)

În data de 11.09.2019, Ministerul Tineretului și Sportului a lansat Dialogul UE cu tinerii cu privire la teme relevante pentru aceștia, în ideea parteneriatul continuu în ceea ce privește guvernanța procesului la nivel local, național și european.

Întrebările au vizat 3 dintre Obiectivele europene de tineret care acoperă prioritățile celor 3 țări din trio-ul Președințiilor la Consiliul UE – România (Obiectivul nr.7), Finlanda (Obiectivul nr.8) și Croația (Obiectivul nr.6). Scopul întrebărilor este să afle, nemijlocit, de la tineri, părerea cu privire la situația de fapt vizată de măsurile celor 3 obiective, așa cum au fost ele adoptate prin Strategia de Tineret a UE (2019-2027). Astfel, vom putea urmări cu toții progresul făcut în perioada asumată.

În cele ce urmează, vom prezenta o analiză succintă a părerilor tinerilor din România. Totodată, în infografice, am reamintit ce vizează fiecare Obiectiv, precum și măsurile ce au fost adoptate spre implementare în perioada 2019-2027, la nivelul UE.

În ceea ce privește chestionarul, unii dintre tineri au considerat limbajul formulărilor ca fiind neprietenos cu ei, sugerând îmbunătățirea acestuia pe viitor. Alte opinii au vizat nevoia de sporire a vizibilității activității ONG-urilor de și pentru tineret, precum și de creștere a impactul acesteia. Multe dintre mesajele tinerilor au transmis speranța acestora că părerile lor vor avea un impact pozitiv asupra bunăstării tuturor tinerilor.




Profilul tinerilor respondenți care locuiesc în România:

Deși la nivel național, datele statistice de la 1 ianuarie 2019 arată că procentul bărbaților tineri rezidenți în România este mai mare decât al femeilor, la completarea chestionarului, împărțirea pe sexe a respondenților este dezechilibrată, femeile fiind într-o proporție covârșitoare: 66,55%

În ceea ce privește vârsta, cei mai responsivi au fost tinerii cu vârsta cuprinsă între 19 și 25 de ani, procentul cel mai mare regăsindu-se la cei născuți în anul 1999 (12,33%).

Activitatea tinerilor respondenți este preponderent ocupată de studiu, 82,81% fiind înregistrați în sistemul de învățământ sau urmează cursuri la fără frecvență / la distanță. Aproximativ 1/4 (24,06%) din respondenți sunt angajați (cu normă întreagă sau parțială). Cât privește nivelul de educație, cel mai mare procent al respondenților (26,58%) se regăsește în rândul tinerilor absolvenți de școală primară.

Dacă analizăm profilul tinerilor NEET (Not in Education, Employment or Training), deși la cuantificarea acestora nu am exclus nicio categorie de vârstă din segmentul 14-35 de ani, totuși, procentul de 3,53% (2,98% pentru 20-34 de ani) este unul optimist față de media națională calculată de EUROSTAT, de 21,5% pentru anul 2018.

În ceea ce privește minoritățile, procentele arată diversitatea din rândul tinerilor, religioasă, sexuală și etnică. Analiza pe vârste a minoritarilor arată că aceștia sunt slab sau deloc reprezentați în rândul respondenților aflați la limita superioară a vârstei tinerilor (spre 35 de ani). Totodată, observăm că toate cele trei categorii provin atât din mediul urban cât și din rural, sunt și din rândul persoanelor care se consideră cu dizabilități, și din rândul absolvenților tuturor etapelor de formare. Dar, de precizat este faptul că în rândul absolvenților de școală primară și de liceu se regăsesc cei mai mulți dintre cei care au preferat să nu spună dacă se consideră ca parte a unei minorități. 

De asemenea, am considerat relevant să ierarhizăm subiectele cu privire la care tinerii nu au răspuns (fie nu au dorit fie nu au știu). Interesantă este ordinea subiectelor, spre ex.: apartenența la o minoritate etnică este mai dificil de declarat decât orientarea sexuală.




Părerile tinerilor (exprimate în România) despre 

Dezvoltarea tinerilor în mediul rural:

Acest pachet de întrebări conține și niște elemente „de control” cu privire la opinia tinerilor în legătură cu relevanța măsurilor deja adoptate în cuprinsul Obiectivului nr.6. Abia apoi avem un set de întrebări care relevă diferența dintre deziderat și situația reală, potrivit percepției tinerilor.

Din analiza răspunsurilor, reiese că elementul care diferențiază gradul de importanță nu este aparteneța la mediul rural, ci vârsta. Dacă tinerii născuți în anii 1997,1998, 2000, 2002, acordă o importanță moderată, cei mai preocupați se arată a fi cei născuți în anii 1999, 2001 și 2003.

Așteptările tinerilor sunt foarte mari și ei ne arată că măsurile adoptate trebuie să aibă un ritm accelerat de implementare, având în vedere diferențele uriașe dintre situația ideală și realitate. Acest clivaj este cel mai accentuat (81,7%) în privința oportunităților de angajare, unde 95,01% dintre tinerii consideră că este important și foarte important să existe în mediul rural, dar numai 13,31% consideră că în România acestea se și regăsesc în mediul rural. 

La polul opus, adică unde tinerii sunt de părere că realitatea nu este departe de așteptările lor (la o distanță de doar 13,55%) o reprezintă conservarea tradițiilor, culturii și obiceiurilor din zona rurală.

O atenție deosebită am acordat-o părerilor exprimate de tinerii din mediul rural. Aceștia au așteptări ceva mai mari decât media națională (0-1%), dar prioritățile rămân în aceeași ordine, cu o singură excepție: consideră mai importante infrastructura și serviciile de transport public de calitate decât disponibilitatea locurilor de muncă. În același timp, analizând percepția acestora asupra stării de fapt din mediul rural, ei evaluează mai sus în top (și cu procente mult mai mari) două aspecte: accesul și viteza de conectare la internet (cu 29,81% peste media națională) și accesul la educația de calitate (cu 9,77% peste media națională).

Tinerii din România ne arată că, pentru a implementa Obiectivul nr.6, deci pentru a reduce diferența dintre situația reală și deziderat, măsurile și activitățile trebuie să vizeze:

  • Programe pentru dezvoltarea oportunităților de angajare;
  • Oportunități de învățare pentru elevii din mediul rural și susținere suplimentară pentru aceștia;
  • Creșterea calității serviciilor publice;
  • Conexiune la internet mai bună și de mai largă răspândire (dar și formări pentru utilizare);
  • Reabilitarea/dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor de transport public și accesibilizarea acestora;
  • Construirea de locuințe pentru tineri.

Așadar, pentru a îmbunătăți zonele rurale pentru tineri, în viitorul apropiat, în situația actuală, tinerii așteaptă:

  • Dezvoltarea punctelor de conexiune la internet și creșterea vitezei de conectare în mediul rural;
  • Conservarea tradițiilor și dezvoltarea de locuri de muncă în domenii conexe acestora;
  • Crearea oportunităților de formare și măsuri de creștere a calității educației;
  • Accesibilizarea serviciilor de transport public și asigurarea facilităților de care beneficiază tinerii din urban (în special pentru elevi);
  • Îmbunătățirea și accesibilizarea serviciilor publice în general (servicii publice pentru tineri, în special).

Iar pentru a îmbunătăți viața tinerilor în mediul rural, acțiunile de interes pentru tineri urmăresc, pe termen lung, următoarele măsuri:

  • Dezvoltarea infrastructurii;
  • Construirea de locuințe pentru tineri;
  • Îmbunătățirea imaginii zonelor rurale.

Alte opinii exprimate de tineri

  • Chestionarul referitor la Obiectivul nr.6 trebuia să mai conțină două afirmații, la măsurarea situației de fapt, referitoare la oportunitatea tinerilor de a participa la luarea deciziilor și la impactul asupra poluării și schimbărilor climatice;
  • În mediul rural se simte lipsa sprijinului acordat elevilor care vor să învețe mai mult;
  • Trebuie descurajată discriminarea tinerilor din mediul rural și prejudecata că toți cei care provin de acolo ar fi inferiori;
  • Accesul la educație și transport de calitate trebuie asigurate tuturor cetățenilor în aceeași măsură, indiferent de vârstă;
  • Tinerii din urbanul mic întâmpină aceleași provocări ca cei din mediul rural;
  • Tinerii din mediul rural au nevoie de mai multe oportunități de învățare non-formală;
  • Tinerilor din mediul rural trebuie să le fie asigurat accesul la evenimente culturale de calitate.




Părerile tinerilor (exprimate în România) despre 

Locuri de muncă de calitate pentru toți:

Gradul de satisfacție cu privire la asigurarea oportunităților de angajare, precum și percepția despre locurile de muncă, cu o singură excepție, nu trec de 50%, atunci când tinerii susțin pe deplin sau oarecum că obiectivele europene sunt atinse. Cu toate acestea, procentele sunt puțin mai mari decât cele de la evaluarea condițiilor din mediul rural.

Aprecierile cele mai scăzute sunt cu privire la tratamentul tinerilor și șansele pe care aceștia le-ar avea pe piața muncii, de unde deducem că încă există surse de discriminare bazată pe vârstă. La polul opus, tinerii par încrezători cu privire la faptul că angajatorii apreciază competențele dobândite prin învățare non-formală, precum și activitatea de voluntariat.

O atenție deosebită am acordat-o părerilor tinerilor care lucrează deja (cu normă întregă sau parțială) în comparație cu părerile exprimate de tinerii care nu lucrează și cu cele ale tinerilor NEET. Ordinea aprecierilor tinerilor care lucrează este acceași cu media națională, pe când tinerii care nu lucrează și cei NEET au acordat ierarhii diferite. Totodată, scopul nostru a fost să vedem și gradul de optimism al tinerilor, în funcție de statutul lor profesional. Drept urmare, vom observa că în toate cazurile, tinerii neangajați au un cel mai înalt grad de încredere, iar în 2 din 6 cazuri, tinerii NEET sunt mai optimiști decât cei angajați. Dar, pe lângă aceste comparații, este important să privim în oglindă rezultatele din analiza răspunsurilor tinerilor NEET cu cele ale mediei naționale. Unele diferențe depășesc 13%.

Așadar, tinerii NEANGAJAȚI, ANGAJAȚI și NEET sunt pe deplin și oarecum de acord cu următoarele afirmații, în următoarele ponderi:

  • 64,14% (părerea tinerilor care nu lucrează) față de  56,45% (părerea tinerilor angajați) și față de 57,77% (părerea tinerilor NEET): Învățarea care are loc în afara educației formale, prin voluntariat, ucenicie sau educație non-formală, este recunoscută și apreciată de angajatori. Observăm că în această situație, tinerii NEET sunt mai încrezători decât cei angajați.
  • 39,21% (părerea tinerilor care nu lucrează) față de 36,54% (părerea tinerilor angajați) și față de 26,67% (părerea tinerilor NEET): Persoanele tinere au acces la locuri de muncă bune, care le garantează condiții de lucru;
  • 40,45% (părerea tinerilor care nu lucrează) față de 30,18% (părerea tinerilor angajați) și față de 32,22% (părerea tinerilor NEET): Tinerii au acces la informații de calitate și suport adecvat pregătirii pentru piața muncii.  Observăm că în această situație, tinerii NEET sunt mai încrezători decât cei angajați.
  • 35,21% (părerea tinerilor care nu lucrează) față de 29,36% (părerea tinerilor angajați) și față de 20% (părerea tinerilor NEET): Tinerii lucrători beneficiază de o bună protecție socială și asistență medicală;
  • 31,15% (părerea tinerilor care nu lucrează) față de 25,28% (părerea tinerilor angajați) și față de 23,33% (părerea tinerilor NEET): Toți tinerii au oportunități egale pentru a obține experiența și a-și dezvolta abilitățile necesare pe piața muncii;
  • 27,58% (părerea tinerilor care nu lucrează) față de 24,63% (părerea tinerilor angajați) și față de 20% (părerea tinerilor NEET): Tinerii lucrători sunt tratați corect și au șanse egale pe piața muncii.

Tinerii din România ne arată că, pentru a implementa Obiectivul nr.7, măsurile și activitățile trebuie să vizeze:

  • Promovarea și stimularea angajatorilor pentru asigurarea de șanse egale pe piața muncii (în special pentru tinerii cu dizabilități, tinerii rromi, tinerii din mediul rural etc.);
  • Stimularea accesului tinerilor la funcțiile publice și promovarea echilibrului de gen în administrația publică;
  • Dezvoltarea de programe comune între instituțiile de învățământ și angajatori (mai ales cei locali).

Așadar, pentru a îmbunătăți educația formală și non-formală astfel încât să-i pregătească pentru viitorul muncii, tinerii așteaptă:

  • Încurajarea și susținerea instituțiilor de învățământ să-și actualizeze programele și să le centreze pe dezvoltarea profesională a elevilor și studenților, precum și susținerea actualizării dotărilor și reabilitarea infrastructurii;
  • Introducerea, în școala primară, a unor metode de explicare a importanței educației în dezvoltarea tânărului;
  • Programe de internship și ucenicie în colaborare cu angajatorii (mai ales cei locali);
  • Programe centrate pe dezvoltarea de competențe utile pentru piața muncii viitorului accesibile tinerilor (dedicate mai ales celor cu oportunități reduse);
  • Programe de voluntariat care să asigure dezvoltarea de competențe compatibile cu profesiile viitorului și care să încurajeze spiritul antreprenorial.

Iar pentru a asigura că tinerii, inclusiv cei care provin din medii marginalizate, sunt tratați corect, protejați, în siguranță și securitate la locul de muncă și pe piața muncii în viitor, aceștia urmăresc următoarele măsuri:

  • Campanii naționale (online & offline) de informare și promovare a drepturilor și obligațiilor angajaților & angajatorilor;
  • Campanii (online & offline) de combatere a discursului instigator la ură;
  • Sesiuni de formare pentru angajatori;
  • Programe comune cu angajați, angajatori, autoritatea publică responsabilă (ITM, AJOFM etc.).

Alte opinii exprimate de tineri

  • Oportunități de antreprenoriat (și sesiuni de formare);
  • Salariile tinerilor trebuie să garanteze asigurarea unui trai decent, independent și să fie adecvate nivelului de dezvoltare a orașului (ex.: în orașele mari, salariile să poată susține chiriile);
  • Dezvoltarea și promovarea joburilor viitorului, precum și asigurarea sistemelor de formare pentru ele.




Părerile tinerilor (exprimate în România) despre 

Lucru cu tinerii, de calitate, pentru toți:

În formularea chestionarului nu a fost furnizată și explicația sintagmei „lucrător de tineret”. De asemenea, nu putem aprecia dacă cei care au răspuns „nu știu” făceau referire la identifcarea profesiei sau la frecvența întâlnirilor („constante”), afându-ne în fața unei întrebări circumstanțiate.

Pentru o mai ușoară apreciere a variantelor de răspuns și procentelor acordate, noi atașăm acum și definiția profesiei, dar nu cea națională, ci viziunea Comisiei Europene (aflându-ne în contextul dialogului tinerilor cu UE).

Astfel că, 13,23% au răspuns că nu știu dacă au avut întâlniri constante cu un astfel de profesionist, iar 5,77% au preferat să nu răspundă. Din analiza rezultatelor, am putut observa că dintre persoanele care s-au întâlnit cu un lucrător de tineret, multe sunt cele născute în anii 1997, 1998, 2000, 2002 si 2003, iar procentul cel mai mare se regăsește în rândul celor născuți în anii 1999, și 2001. Tot din rândul acestora sunt și tinerii care nu știu dacă s-au întâlnit constant cu un lucrător de tineret.

Cât privește scopul întrebărilor, ne aflăm într-o situație similară cu cea de la „Dezvoltarea tinerilor în mediul rural”, adică, în afara întrebării de evaluare a situației de fapt (dacă tinerii au avut sau nu întâlniri constante cu lucrătorii de tineret), restul sunt de apreciere, de identificare a dezideratului. Atfel, tinerii s-au aflat în situația de a evalua pe o scară de la 1 (puțin) la 5 (mult) pe ce ar trebui să se canalizeze activitatea unui lucrător de tineret (în graficul de mai jos, rezultatele indică suma procentelor acordate pentru punctele 4 și 5).

Deși doar 30% dintre respondenți au avut întâlniri constante cu lucrători de tineret și 19% nu știu sau nu au răspuns, tinerii au indicat, într-un procent covârșitor (o medie de peste 90% cu punctaj de 4 și 5), așteptările pe care le au de la lucrătorii de tineret. Astfel, din răspunsurile tinerilor, puteam trage concluzii cu valențe multiple:

  • putem considera că acestea sunt și așteptările tinerilor, în general, de la mediul în care se dezvoltă;
  • putem considera că acestea sunt doar așteptările tinerilor de la lucrătorii de tineret;
  • putem considera că aceștia evaluează și relevanța măsurilor deja adoptate în cadrul Obiectivului privitor la „Învățământul de calitate”;
  • putem considera că aceștia apreciază importanța rolului lucrătorului de tineret în implementarea măsurilor adoptate.

Tinerii din România ne arată că, pentru a dezvolta calitatea lucrului cu tinerii, măsurile și activitățile trebuie să vizeze:

  • Dezvoltarea și susținerea de programe care să asigure tinerilor oportunități de implicare în dezvoltarea comunității;
  • Susținerea de proiecte inițiate și planificate de tineri pe baza analizei realizate de ei a nevoilor comunității;
  • Dezvoltarea de programe care să faciliteze dialogul dintre tineri și factorii de decizie la nivel local, regional și național;
  • Susținerea proiectelor care să asigure interacțiunea tinerilor din culturi diferite.

Așadar, tinerii sunt de părere că cele mai importante competențe de care au nevoie lucrătorii de tineret pentru a-i susține și pentru a lucra ei, sunt următoarele:

  • Să susțină tinerii în identificarea rolului lor în comunitate, în asumarea responsabilității și în stabilirea obiectivelor și planificarea activităților lor pentru dezvoltarea comunității;
  • Să suțină tinerii în descoperirea ordinii sociale, a mecanismelor democratice și de participare;
  • Să susțină dezvoltarea încrederii de sine a tinerilor pentru exprimarea opiniilor și susținerea dialogului cu reprezentanții autorităților;
  • Să susțină tinerii în identificarea nevoilor acestora de învățare, a pasiunilor și a dorințelor lor, precum și în formarea lor pentru a le îndeplini;
  • Să creeze medii sigure, deschise, incluzive și motivaționale pentru buna dezvoltare a tinerilor;
  • Să folosească metode non-formale și participative care să stimuleze creativitatea tinerilor;
  • Să faciliteze tinerilor accesul la informații corecte și relevante pentru ei;
  • Să susțină incluziunea și susținerea tinerilor cu oportunități reduse.

Aceste competențe au fost identifcate pentru a îndeplini așteptările tinerilor de la lucrătorul de tineret.

Iar pentru a li se asigura accesul la lucru cu tinerii de calitate pentru toți, tinerii urmăresc următoarele măsuri:

  • Dezvoltarea de spații sigure, create de ei, pentru ei și coordonate de ei, în care să poată desfășura activități de dezvoltare personală și profesională;
  • Programe și spații accesibile tinerilor cu dizabilități – asigurarea accesului acestora la educație de calitate și la activități culturale și de petrecere a timpului liber.




Gradul de participare a tinerilor la completarea chestionarului UE în România. Situația pe județe:




Gradul de colectare a răspunsurilor tinerilor prin chestionarul UE în România. Situația pe membrii Grupului Național de Lucru:

Cei 8 colectori de opinii ale tinerilor, la nivel național (în ordinea numărului indicărilor de către tineri ca sursă de informare a respondenților cu privire la chestionar), sunt:

  • 631 chestionare colectate de FITT (Fundația Județeană pentru Tineret Timiș);
  • 518 chestionare colectate de ANOSR (Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România);
  • 417 chestionare colectate de CTR (Consiliul Tineretului din România);
  • 391 chestionare colectate de USR (Uniunea Studenților din România);
  • 381 chestionare colectate de FTR (Forumul Tinerilor din România);
  • 118 chestionare colectate de YMCA România (Young Men’s Christian Association);
  •   73 chestionare colectate de MTS (Ministerul Tineretului și Sportului);
  •   18 chestionare colectate de OT-BNS (Organizația de Tineret a Blocului Național Sindical).




Aici puteți accesa

Contribuția FITT la Raportul de țară – Ciclul 2019-2020 al procesului de Dialog al UE cu TINERII

transmisă Ministerului Tineretului și celorlalți membri ai Grupului Național de Lucru (03.11.2019)




Deși parcursul acestui chestionar a fost unul confuz, dar având în vedere situația în care se află România și întârzierile încă nejustificate, am decis să prelucrăm toate datele naționale (nu doar  pe cele culese de FITT).

Așadar, de la data încheierii consultărilor, așa cum a fost ea asumată unilateral de minister (30 octombrie 2019, 23:59), iată pașii parcurși de FITT:

Avem sperața că opiniile tinerilor vor ajunge cât de curând la destinatarul lor.