fbpx

MTS ține ascunse părerile tinerilor

La fiecare doi ani, Ministerul Tineretului și Sportului (MTS) are obligația de a realiza un barometru național de opinie publică în rândul tinerilor, al cărui rol îl reprezintă identificarea, pe de o parte, a tendințelor preferințelor și nevoilor tinerilor și, pe de altă parte, a problemelor sociale.

Fără această diagnoză la nivel național, nu putem identifica soluțiile care pot fi implementate prin activități, proiecte și programe, ce au ca scop prevenția și/sau combaterea anumitor fenomene. Adică, sunt dificil de identificat prioritățile de intervenție. În lipsa unui astfel de studiu, ne este și mai greu să evaluăm dacă direcțiile planificate de sectorul neguvernamental și mai ales cel public sunt cele mai eficiente.

Cum funcționează procesul de realizare a barometrului? Este foarte simplu: nu MTS realizează aceast studiu, ci, pe baza unui buget alocat, în toamna fiecărui an par (2004, 2006, 2008, 2010, 2012, 2014, 2016, 2018), ministerul comandă lucrarea de cercetare și, printr-un proces de achiziție publică, o contractează, o recepționează și, până a finalul anului, o face publică. Rezultatele din cercetare, alături de alte câteva elemente de referință, ghidează MTS în procesul de selecție a priorităților din următorii doi ani și, mai ales, a alocărilor bugetare pentru susținerea acestora.

Anul trecut, MTS a publicat licitația în data de 18 octombrie pentru a avea loc în data de 29 octombrie. Aceasta viza achiziția serviciilor de cercetare socială pentru realizarea a două lucrări:

  1. Diagnoza 2018 – Situația tineretului și așteptările sale (preț: 58.800 lei, fără TVA)
  2. Prognoza evoluției și tendințelor pieței muncii – amenințări și oportunități (preț: 67.200 lei, fără TVA)

Publicarea acestora, însă, nu a fost realizată în anul 2018, așa cum ar fi trebuit, ci a apărut mai târziu, pe data de 31 ianuarie 2019.

Partea stranie abia acum începe: în timp ce multe dintre organizațiile neguvernamentale scriau fundamentările proiectelor ce urmau a fi depuse la apelurile de finanțare deschise pentru prima parte a lunii februarie, fundamentări bazate pe starea socială și așteptările tinerilor, Diagnoza 2018 – Situația tineretului și așteptările sale a dispărut, fără explicații, de pe site-ul MTS. A rămas menționată doar în titlul articolului de pe site, în schimb, atașamentul a fost retras, regăsindu-se doar Prognoza evoluției și tendințele pieței muncii – amenințări și oportunități.

Este adevărat, în spațiul public, după 2-3 zile de la publicarea Diagnozei 2018, au fost preluate unele dintre răspunsurile tinerilor din România – acelea care făceau referire la preferințele tinerilor referitoare la partidele politice. Așa cum se poate vedea și în cazul sondajelor din anii 2008 (pag. 123) și 2012 (pag. 79), printre cele 60-70 de întrebări adresate tinerilor în cadrul acestui tip de barometru național de opinie publică, există și întrebări cu privire la acest subiect. Așadar, enumerarea partidelor politice în funcție de preferințele tinerilor nu reprezintă o noutate, mai ales în capitolul dedicat întrebărilor referitoare la Participarea Tinerilor. Cu toate acestea, în anul 2019, conducerea MTS a ales să cenzureze (prin retragerea cercetării de pe site) exprimarea opiniilor tinerilor.

Diagnoza 2018 reprezintă o achiziție realizată din bani publici, al cărei rezultat, nealterat, MTS are obligația să-l facă public.

În data de 18 februarie 2019, în cadrul Consiliului Consultativ pentru Probleme de Tineret, așa cum reiese și din minuta întâlnirii, conducerea MTS a fost întrebată de ce Diagnoza 2018 a dispărut de pe site, iar justificarea a fost următoarea:

Sondajul a fost făcut de către IRES iar datele rezultate, a fost o înțelegere cu MTS ca recomandările și datele pe care ei le vor interpreta să ni le pună la dispoziție ca fundamentare nu numai pentru proiectele pe care le depun ong-urile ci inclusiv pe stabilirea acelor teme și priorități pe care MTS-ul să și le asume prin finanțări. Așteptăm de la Institutul de Științe ale Educației, în cel mai scurt timp, recomandările și un prim draft de concluzii cu care vom veni pe site. […] Săptămâna viitoare vor fi puse rezultatele și datele pe site. (Cătălin Lazăr – consilier al secretarului de stat Remus Munteanu)

Reprezentanții ONG-urilor au fost nemulțumiți de răspuns, mai ales că documentul fusese deja publicat în varianta care prezenta răspunsurile tinerilor (elementul cel mai important din barometru), chiar și fără interpretare (nu doar pentru că nu este atât de dificil de realizat, ci și pentru că putea fi adăugată ulterior, odată realizată). Ei au primit însă, în loc de alte explicații întemeiate, doar asigurări:

Revin și spun, rezultatele interpretate de către Institul de Științe ale Educației, cu recomandările conform protocolului dintre noi și ei, vor fi postate săptămâna viitoare. (Cătălin Lazăr – consilier al secretarului de stat Remus Munteanu)

La insistența reprezentanților ONG-urilor de tineret, cu privire la necenzurarea răspunsurilor („sper să lăsați și slide-ul cu încrederea în partide„), conducerea MTS a răspuns:

Îl lăsăm și pe acela, stai liniștit. Nu contează, dacă așa spun tinerii, așa facem. (Remus Munteanu – secretar de stat)

Iată, au trecut deja două săptămâni lucrătoare, iar MTS, pe lângă nerespectarea asumării organizării unei dezbateri publice privind instrumentele prin care alocă banii în domeniul TINERET, își încalcă încă o promisiune făcută în fața reprezentanților ONG-urilor de tineret prezenți la acea întâlnire: Diagnoza 2018 – Situația tineretului și așteptările sale lipsește în continuare, precum și vreo explicație pe această temă.

Așadar, în anul 2019, fără precedent, MTS, nu doar că ascunde răspunsurile tinerilor cu privire la cum văd și resimt situația în România, dar și refuză să dezbată cu aceștia posibilele metode de alocare a banilor, pentru co-crearea de soluții.

Până la urmă, unde sunt părerile tinerilor colectate în sondajul pe care MTS a cheltuit aproximativ 12.500 de euro, adică jumătate din bugetul alocat cercetării?