Trei dintre prezidențiabili au acceptat să intre în dialog cu tinerii, iar acele întâlniri au fost trasmise în direct. Dar, pentru că nu toți tinerii au avut acces la ele (mai ales cei cu deficiențe de auz) și pentru că ne dorim ca un număr cât mai mare de tineri să voteze informat, punem la dispoziție stenogramele celor două întâlniri.
Stenograma primei întâlniri (cu Dan BARNA) a fost realizată de Ioana BĂLTĂREȚU (colaborator extern – politici publice – al FITT).
Această a doua stenogramă a fost realizată de echipa Consiliului Județean al Elevilor Timiș, (Andreea Schinteie, Călin Oniea și Briana Iacob) coordonată de Alexandra TRUȘCĂ (președinte).
Consiliul Tineretului din România (CTR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Național al Elevilor (CNE) și Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Iași (FONTIS), în cadrul programului Capitala Tineretului din România, ediția a IV-a (Iași), au provocat pe candidații la Alegerile Prrezidențiale 2019 la un dialog cu tinerii.
Candidații care au răspuns invitației au primit, în avans, un set de întrebări prestabilite, aceștia urmând să-și susțină răspunsurile în întâlnirea plenară.
Astfel,
Kelemen Hunor & Theodor Paleologu răspund invitației din cadrul campaniei “Cunoaște-ți candidatul” în data de 26 octombrie 2019 (Iași).
întâlnire moderată de Mircea MERIACRI (FONTIS)
KH (KELEMEN Hunor): Bună ziua, vă mulțumesc pentru invitație și mulțumesc și colegului, prietenului meu dacă îmi permite, Paleologu, că suntem iarăși împreună numai noi doi, ceilalți candidați nu au ajuns, am impresia că nu vor veni, dar mai e timp până în 10 noiembrie.
Sunt un om care a intrat în politică odată cu revenirea lui Emil Constantinescu la putere după câștigarea alegerilor din ‘97, sunt un om care după ‘97 am parcurs toate etapele posibile și imposibile în politica românească și candidez în 2019 în această funcție de președinte al statului român.
Am o viziune foarte clară unde suntem și unde ar trebui să ajungem, mai ales unde ar trebui să fim peste 5 ani, peste 10 ani, un om politic responsabil nu își poate permite să nu se gândească pe termen lung, nu de la un an la altul, nu de la o săptămână la alta și nu de la o zi la alta, de aceea eu cred că în acest moment tot ce prezentăm noi, candidații la președenția României, trebuie să fie o viziune, nu atribuțiile constituționale, fiindcă atunci în 10 minute am termina toată dezbaterea și eu am axat programul meu pe câteva valori, pe câteva principii importante: respectul, încrederea și demnitatea umană, pe de altă parte pe cele două resurse importante: omul și natura, mediul și tineretul; educație și o Românie verde, o educație și un sistem de educație care trebuie să fie schimbat radical, fiindcă noi am pierdut 30 de ani, dacă mai pierdem încă 10 ani, pierdem încă câteva generații și nu putem accepta acest lucru.
Statul trebuie schimbat fundamental, trebuie să existe un respect față de cetățean, statul este pentru cetățean și nu invers: cetățeanul, omul, întotdeauna are de ales: pleacă, dacă nu este respectat, dacă nu este considerat un om la valoarea lui pleacă din țară, statul nu are unde să plece, de aceea eu cred că trebuie să restabilim respectul, trebuie să creștem încrederea în societate, fără încredere, acest capital social important, mai important decât banul, nu se poate construi o societate de succes și bineînțeles avem nevoie de o Românie sustenabilă, să nu consumăm toate resursele, să lăsăm și pentru generațiile care vin după noi, să lăsăm și pentru copii și pentru nepoții noștri și bineînțeles să încercăm să construim în 5 ani, în 10 ani o Românie mai bună și noi, maghiarii din România vrem o țară mai bună. Noi nu suntem dușmanii României, așa cum citiți pe-aici pe-acolo pe Facebook și trebuie să creștem încrederea între cele două comunități, trebuie să demontăm și demolăm prejudecățile între cele două comunități și atunci sigur putem să ne orientăm către viitor.
Al treilea aspect de care trebuie să vorbim și când e vorba de alegerile prezindențiale, cu toate că nu intră în atribuțiile președintelui: economia, infrastructura, infrastructura mare. Până când nu creăm o infrastructură rutieră, feroviară și de ce nu, modernizăm portul Constanța, intrarea de pe Marea Neagră spre România, nu vom avea o creștere economică sustenabilă. Moldova are nevoie de autostradă, Transilvania are nevoie de autostradă, Oltenia, Dobrogea trebuie legate. Provinciile istorice trebuie legate și atunci vor veni și investitorii, vom avea și locuri de muncă. Degeaba vrei să aduci investitori dacă nu ai infrastructură rutieră și de aceea eu cred că ce crede un președinte despre societate, ce crede despre viitorul societății, unde vrea să ducă societatea schimbă mentalitatea, schimbă modul de gândire, dă un model de gândire și comportament și este mult mai important decât să vorbim doar de atribuțiile constituționale. De aceea eu mi-am permis ca să vorbim la această campanie de aceste aspecte extrem de importante și mă bucur că în această campanie și precampanie, fiindcă am început undeva în septembrie noi și nu numai noi și ceilalți candidați și celelalte partide această precampanie când am adunat semnăturile pentru susținerea candidaturii, am vorbit despre aceste lucruri și văd că deja și ceilalți candidați vorbesc despre respect, vorbesc despre educație, vorbesc despre mediu, merg pe bicicletă, nu atunci când ar trebui și nu acolo când ar trebui, dar se urcă pe bicicletă și pot să vă dau multe, multe exemple cum am reușit să introducem teme în această campanie electorală.
Sunt convins că aș fi un președinte mai bun decât președinții de până acum, sunt un om hotărât, echilibrat, știu ce ar trebui să facem să fie țara mai bună peste 4 ani și o țară unde tinerii vor să rămână sau vor să se întoarcă. Nu e o problemă dacă tinerii pleacă pentru a învăța, pentru a munci, pentru a acumula experiență, întrebarea rămâne dacă se întorc și asta trebuie să fie misiunea unui președinte.
Vă mulțumesc!
TP (Theodor PALEOLOGU): Mulțumesc mult, l-am lăsat pe domnul Kelemen să vorbească înaintea mea pentru că e mai în vârstă decât mine și un veteran al candidaturilor la prezinențiale. La a câta ești? La a doua, a treia?
KH: A treia.
TP: A treia, eu sunt la prima și am de gând să fie și ultima. Pe de altă parte apreciez faptul că de data asta n-a spus că ar fi mai bun decât mine, pentru că întotdeauna în formula asta “cel mai bun” mie îmi suscită întrebarea “La ce?”. Sunt convins că domnul Iohannis este mai bun decât mine la fizică, nu la germană, la fizică. Probabil Dan Barna e mai bun decât mine la baschet, doamna Dăncilă poate la făcut zacuscă sau domnul Kelemen e mai bun decât mine în limba maghiară, clar și știe mult mai multă politică parlamentară românească: mie mi-a fost foarte rău în Parlament, lui îi place în Parlament am impresia și legat de vârstă aș mai spune ceva: în urmă cu ceva timp, un USR-ist simpatic din București a scris despre mine pe Facebook că sunt cel mai bun dintre bătrânii elefanți și mi s-a părut un compliment extraordinar. La 46 de ani să fiu cel mai bun dintre bătrânii elefanți e nemaipomenit, pentru că un bătrân elefant este un elefant respectat, care are memorie bună, e urmat de ceilalți și totuși este mare lucru ca la 46 de ani să fi deja un bătrân elefant.
Eu sunt un fost, un early has been, am fost un elev al școlii normale, ăsta e un titlu, primul meu titlu fiind fost elev al École normale supérieure din Paris. Fost ambasador, fost deputat, fost ministru și fost soț. La vârsta mea e fost multe lucruri și de ceva vreme mă ocup de o mică prăvălie, eu nu sunt nici președinte de partid, nici deputat, nici prim-ministru, nici președinte în exercițiu, eu sunt doar președintele Fundației Paleologu, o structură care până săptămâna trecută avea 4 angajați, acum are doar 3, pentru că unul a murit și avea 34 de ani, este o victimă a statului român, dar nu vreau să insist pe acest lucru, e o tristețe personală foarte mare, iar Fundația Paleologu se ocupă de educație, sunt antreprenor în domeniul educației, atenție, sunt antreprenor pe bune, nu din contracte cu statul sau din lucruri de genul ăsta, sunt pe bune absolut independent, am o mică prăvălie, cum vă spuneam, e adevărat că e cea mai bună din București, cele mai bune cursuri sunt la Casa Paleologu, mai bune decât la universitățile de stat, fac ce nu face Universitatea românească, by the way să știți că dau și burse, dar nu vă dau, nu vă promit elevilor electoral, sunt numai două pe curs, mai mult de atâta, oricât mi-ați fi de simpatici și oricât mi-ați promite că mă votați, asta e politica fundației și directoarea stabilește normele, adică partenera mea, Ioana Prândurel.
Ca formație sunt filozof și specialist în teorie politică, doctoratul l-am făcut în teorie politică la Paris, am trăit 19 ani în afara țării, în Franța, în Germania, în Statele Unite, în Danemarca, am predat în aceste țări, iar stilul meu de predare nu este stilul cu care v-ați obișnuit în școlile și facultățile românești, ci din potrivă, în stil interactiv, care favorizează dialogul, pentru că eu am credința că rolul unui profesor este să formeze indivizi autonomi, care să gândească cu mintea lor, să spună lucruri din capul lor, să argumenteze, să structureze un discurs, predau și retorică la Casa Paleologu și filozofie și istoria ideilor, istoria religiilor, suntem mai mulți de altminteri, nu sunt singur în acest proiect, predau alături de mine și de Teodor Barconschi, Petre Guran și Bogdan Tătaru și Cătălina Avramescu, sunt destul de mulți, mă rog, mulți…Cristi Preda. Deci unul dintre cele mai importante puncte ale programului meu este educația și evident mă bucur tare mult că, fără îndoială, vom discuta despre aceste lucruri.
Mai e un lucru pe care aș vrea să-l menționez și anume că această experiență internațională pe care o am, sunt singurul dintre candidați care are o experiență internațională și diplomatică, sunt singurul care a fost ambasador în doua țări: asta mă va ajuta în exercitarea principalei atribuții a președintelui; principala atribuție a președintelui este să reprezinte statul român și să conducă, să inspire diplomație, iar în această materie chiar nu văd pe altcineva mai potrivit, sigur, cum spuneam, sunt mai buni unii la alte capitole: sunt mai buni la baschet, la gătit, la tot felul de lucruri, dar la diplomație cred că sunt cel mai pregătit, să nu zic bun, că nu îmi place să mă laud singur. Pentru că am trăit în aceste țări, am înțeles bine mentalitatea lor, am lucrat ca oricare alt om în aceste țări, am fost și ambasador și cred că trebuie subliniat acest rol important al președintelui în materie de politică externă.
Nu vreau să mă lungesc foarte mult, din nou avem o discuție între doi foști miniștrii ai culturii și este foarte regretabil că ceilalți candidați fug de dezbatere, este rușinos pentru ei ca persoane pe de-o parte și dezastruos pentru democrație, pentru că dezbaterea este esența democrației, iar cine refuză dezbaterea, de fapt sabotează democrația și vedeți că sunt tot felul de pretexte ridicole: unul spune că are treabă pentru că e mare lider mondial, altcineva spune că, nu știu, că are treabă la Guvern, dar Guvernu-i gata căzut, celălalt spune că discută doar cu ceilalți doi, că el e un om care contează și nu vorbește cu oameni care nu contează și așa mai departe avem tot felul de pretexte găunoase pentru sabotarea democrației, în fond și regret acest lucru, îl felicit pe Kelemen Hunor că a venit la această dezbatere că nu aș fi vrut totuși să vorbesc singur în fața dumneavoastră; aș fi putut, dar e mai bine așa, mai antrenant.
CTR: Ce procent din PIB veți susține să fie alocat pentru educație?
TP: Peste 6%
KH: 6% începând de anul viitor și în 10 ani să ajungem la 10% cu cercetare cu tot.
CTR: Susțineți reducerea vârstei minime a candidaților pentru alegerile parlamentare la 18 ani, indiferent de cameră?
KH: Nu.
TP: Nici eu, nu, mai mult, pentru primari trebuie crescut vârsta de la 18 la 23, așa cum e pentru consilierii locali.
CTR: Vom avea ocazia să detaliem în următoarea sesiune. Susțineți reducerea vârstei de votare pentru alegerile Consiliile Locale și județene la 16 ani?
TP: Nu.
KH: Da, dar cu introducerea mai multor ore și informări în licee.
CTR: Dar la alegerile parlamentare, indiferent de cameră?
KH: Da, la 16 ani, așa cum am propus și în 2009, în 2009 am susținut de atunci permanent acest lucru.
TP: Identic, previzibil, nu.
CTR: Susțineți posibilitatea de recunoaștere a cuplurilor de același sex prin căsătorie sau parteneriat civil?
TP: Prin căsătorie nu.
KH: Prin parteneriat civil, da.
CTR: Între toate asumările pe care le aveți pentru acest mandat, care sunt primele domenii vizate și unde se situează educația?
KH: Educația e pe primul loc, apoi mediu, infrastructura mare și sănătatea.
TP: Tot pe primul loc, dar nu mai detaliez asta și reforma Constituției, sunt mai multe.
CTR: Susțineți introducerea educației pentru sănătate, inclusiv pentru sănătate sexuală și contraceptivă în școli?
TP: Aici trebuie să explic: nu ca materie separată, eu am studiat în Franța într-un liceu catolic și am făcut lucrurile astea la ora de biologie, eu nu sunt pentru proliferarea materiilor predate. Da, trebuie o educație de igienă, de lucruri de genul acesta, dar incluse la orele de biologie.
KH: Da, treptat pentru fiecare vârstă exact ce e nevoie și ce este necesar.
CTR: Susțineți introducerea educației juridice în școli?
KH: Da, dar un pic mai aprofundat decât e acuma, pentru că și acuma există mai multe informări cu mai multă posibilitate de a se întâlni cu oameni politici, să fie mai interactiv.
TP: Da, plus educație financiară, ambele.
CTR: Susțineți sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova, prin integrare comună în Uniunea Europeană sau prin unire?
TP: Nu se exclud, sunt unionist, dar evident trebuie ajutată Republica Moldova să intre în Uniunea Europeană cât de repede.
KH: Da, parcursul pentru integrarea în Uniunea Europeană este singura soluție posibilă și responsabilă, sentimental îi înțeleg pe cei care spun unire, dar eu cred că ar crea mai multe probleme. Prin integrare în Uniunea Europeană se poate ajunge într-adevăr să fim în aceeași structură politică, economică europeană.
CTR: Acum ultima întrebare din partea mea, pe o scară de la 1 la 10, în ce măsură va fi o prioritate pentru dumneavoastră îndeplinirea criteriilor pentru ridicarea MCV și aderarea la Spațiul Schengen?
KH: În ceea ce privește politica externă și acțiunea imediată în spațiul Schengen și MCV cât mai repede, MCV-ul e un pic mai dificil, nu se poate, dar Schengen-ul da, ar trebui să intrăm în Schengen mâine. Criteriile tehnice sunt îndeplinite de foarte mulți ani. E inacceptabilă această dublă măsură față de noi și față de bulgari.
TP: Ambele sunt priorități pe care le-aș nota cu 10 pentru ceea ce presupun. Pe de altă parte, sunt partizanul unei reformări profunde a Spațiului Schengen, pentru că nu funcționează cum ar trebui, nu doar la noi, în toată Uniunea Europeană.
ANOSR: Mulțumesc Mircea, salutare tuturor, mulțumim că ați răspuns invitației noastre, aș vrea să aduc în prim plan un subiect destul de delicat pentru educație și anume finanțare și mai exact finanțarea învățământului superior. În momentul de față, finanțarea se face per capita, anual, fiecare persoană are dreptul să urmeze 3 cicluri de studii finanțate de la bugetul de stat. Ce ați modifica la acest sistem de finanțare al universităților din România pentru a deveni mai performante și pentru a avea o educație mai de calitate în țară. Mulțumesc.
KH: Eu aș crește finanțarea de la bugetul de stat, deci locurile finanțate de la buget și aș crește și finanțarea per capita, fiindcă în acest moment este subfinanțată acea zonă în sistemul universitar, este subfinanțat și nu ar trebui să rămână așa. Dacă alocăm de la bugetul de stat sume mai importante, trebuie să orientăm și către cercetare. Universitățile trebuie întărite și prin finanțarea cercetării.
TP: Eu nu aș crește numărul, oricum vorbim de lucruri care nu țin de președinte, să ne înțelegem, dar dumneavoastră vreți să aflați doar cum gândim pe tema asta, dar nu avem atribuții în sensul ăsta, pentru că nu candidăm pentru funcția de ministru al educației. Eu aș crește în primul rând finanțarea per capita, dar mi se pare mai important. Pe de altă parte, creșterea de care am vorbit amândoi de finanțare a educației este complet nerealistă dublarea la 6%, n-am vrut să îl întreb pe domnul Kelemen, dar mi se pare complet nerealist, trebuie o creștere progresivă și atenție, trebuie ca această creștere să se distribuie în mod echitabil între salarii, infrastructură, finanțarea studenților per capita și cercetare, iar finanțarea pe cercetare trebuie direcționată în special spre universitățile care au vocație internațională, da, deci aici pe cercetare trebuie o clasificare a universităților, iar banii de la bugetul de stat nu trebuie dați aiurea către toate universitățile, când vorbim de cercetare. Atenție, sunt universități care au vocația să facă cercetare, să acorde doctorate, nu toate sunt la același nivel, trebuie să terminăm cu această minciună că ar fi toate la același nivel, pe același plan și încă un lucru, ambiția noastră colectivă trebuie să fie ca măcar una sau două universități românești să fie în top 300, pentru că în momentul de față stăm foarte prost, este o rușine că universități din țara noastră nici măcar în top 1000 nu se află.
KH: O precizare cu 6%, simt că este adevărat că poți să crești doar dacă ai și proiecte. Eu cred că e obligatoriu să crești la 6%, pentru că este inacceptabil să ai în jur de 1700 de unități de învățământ unde WC-ul este în afara clădirii. Investiții: 1% – 2% din acest procent de 6%, într-un an de zile dacă duci spre investiții gândit foarte bine, poți să modernizezi infrastructura. Este importat să începem acest lucru, nu să amânăm că nu suntem pregătiți.
CNE: Bună ziua și mulțumim că ați răspuns pozitiv atât tinerilor, cât și dumneavoastră, domnilor candidați la președenția noastră și ne scuzați pentru întârziere. Prima mea întrebare este una destul de simplă: cât de des v-ați angrena în dialog cu reprezentanții structurilor de și pentru tineret, dar și cu structurile reprezentante ale elevilor în cazul în care ați deveni președintele României.
TP: Oricând. Sunt profesor, asta fac în permanență. Deci oricând.
KH: Eu aș insista pentru a înființa funcția de ominus al tinerilor, cum este și în țările nordice, cum este în Suedia, odată pe an, în format cum e absolut firesc și ori de câte ori pot și ori de câte ori este o dorință, eu m-aș întâlni cu tinerii.
CTR: Bună ziua, mulțumim tare mult pentru invitație dragi tineri, înainte de a adresa întrebările, am o rugăminte către voi, este o oportunitate pentru noi, pentru voi toți, nu trebuie să avem rol de președinte pentru a putea adresa întrebări viitorilor posibili președinți ai României și chiar vă îndemn să adresați întrebări, așa cum simțiți voi și identificați-vă în ce vreți voi mai exact de la candidații noștri. Eu o să adresez două întrebări din partea CTR. După cum bine știm, președintele are un rol constituțional de mediator între stat și societate, cum veți asigura concret acest rol în privința politicilor de tineret și a sectorului de tineret, iar a doua întrebare: știm cu toții, din păcate tinerii aleg, mulți dintre tinerii din România aleg să meargă în străinătate. Prin ce măsuri considerați că puteți influența decizia tinerilor de a rămâne în România sau să revină în România. Mulțumesc.
TP: Păi dacă am avea universități în top 300, ar fi mai puțini care ar pleca, totul depinde de ce facem în țară și degeaba ții predici despre patriotism dacă nu dai dovadă de patriotism, schimbând țara în bine. Sunt peste 5 milioane de români în afara țării și mi se par absolut demagogice promisiunile de genul “vă dăm bani dacă vă întoarceți sau vă scutim de impozite”: asta e demagogie pură, a făcut-o și Geoană în 2009, a făcut-o și Dan Diaconescu mai târziu, acum o mai face un alt candidat, mi se pare demagogic și iresponsabil. Mai e un lucru: eu am stat 19 ani în afara țării, am făcut bacalaureatul în Franța, mi-am făcut toate studiile în Franța până la Doctorat, am predat în afară și iată, m-am întors, deci e și ăsta un exemplu. Poate că un președinte care a făcut acest lucru i-ar inspira și pe alții să facă acest lucru, că e foarte conștient de ce presupune o asemenea alegere.
Pe de altă parte, eu trebuie să vă spun un lucru: eu nu am un loc în universitatea românească, pentru că universitatea românească este dominată de tot felul de grupuri, găști, filiere și așa mai departe, concursuri care nu sunt concursuri de fapt, concursuri simulacro, concursuri cu un singur candidat, iar eu nu vreau să particip la astfel de mascaradă, trebuie deschise concursurile către competiția internațională, noi nu suntem singuri pe lume, noi suntem în autarhie. Dacă vrem universități de nivel internațional, atunci trebuie să ne deschidem către competiție, nu să reproducem la nesfârșit găștile autohtone. Eu am dovedit că pot face pe cont propriu ceva și să trăiesc din filozofie, din cultură clasică pe cont propriu. Legat de revenirea celor plecați afară, în primul rând trebuie să schimbăm în bine această țară, pentru că lumea pleacă pentru că aici calitatea vieții este foarte scăzută: spitale mizerabile, școli proaste, universități care nu sunt la înălțime și toată litania de lucruri pe care le știm. Legat de….(prima întrebare să știți că n-am înțeles-o foarte bine, dacă o repetați în aceeași termeni s-ar putea în continuare să nu o înțeleg).
CTR: E ok, o pot reformula. Știm foarte clar, rolul președintelui este rolul constituțional, mediator între stat și societate și dorim să vedem în viziunea dumneavoastră cum puteți media dumneavoastră acest rol pentru politicile pentru tineret și a sectorului de tineret, adică sectorul de tineret în relația cu Statul Român, activitatea pe care o face în sectorul de tineret în România atunci când este în diferite contexte, spre exemplu dorim să majorăm bugetul pe tineret sau alte politici pentru tineret, politici publice.
TP: Păi da, astea sunt lucruri pe care am spus că le susțin fără ezitare, pentru că face parte din propria mea viziune despre ce trebuie făcut în materie de educație.
KH: Spuneam de o nouă zonă pentru tineri, consiliere la administrația prezidențială pentru probleme de tineret și bineînțeles orice act legislativ care ajunge a fi promulgat la președinte să treacă printr-un filtru, dar acest lucru bineînțeles este puțin mai dificil să-l schimbi, dar e nevoie, e nevoie de așa ceva și orice inițiativă să ajungă și la structurile de tineret care pleacă de la Guvern și ajung în Parlament, indiferent că e vorba de buget sau alte legi care vizează structurile de tineret, pe de-o parte.
Pe de altă parte, ce ar trebui să facem și care este situația reală: eu de ani de zile încerc să înțeleg problemele tinerilor, cum se raportează la prezent și la viitor cei care s-au născut după ‘89 n-au nicio legătură, n-au nicio amintire directă, nu au nicio trăire directă, cum avem noi, cei care am trăit și în dictatura comunistă și am avut acum vreo 2 ani, 2-3 ani, 2 ani jumătate o surpriză destul de mare: erau vreo 70 de tineri la o discuție liberă și la un moment dat i-am întrebat cine dorește să plece din România. Toți au ridicat mâna. Când am întrebat de ce, atunci răspunsurile erau extrem de simple: condiții de viață, lipsă de competitivitate, lipsă de perspectivă, lipsă de respect și dacă am schimba ceva în acest sens, cine ar avea de gând să revină în România? Cam 70% au zis da, pentru că nu vrem să plecăm din România că nu ne place România, nu vrem să plecăm din țară pentru că vrem o altă țară, nu, vrem aici o țară mai bună și atunci am început să proiectăm noi, cu colegii mei, o viziune în acest domeniu.
Da, Statul trebuie schimbat, instituțiile statului trebuie schimbate, legile, regulile trebuie schimbate în așa fel încât un om tânăr, indiferent de ce meserie, indiferent de unde și-a terminat școlile să aibă încredere în societate, să știe că va fi respectat, să știe că indiferent ce viață vrea să proiecteze pentru el și pentru familie, să poată creiona un viitor stabil, în siguranță și dacă aceste condiții există, atunci oamenii revin. Marea majoritate revin cu experiență, cu cunoștințe acumulate în alte țări, în alte societăți și eventual și cu ceva bani. Astea sunt lucruri simple ce trebuie făcute și ce transmite președintele spre societate, spre Parlament, spre Guvern, cum încearcă să modeleze societatea, sigur că va duce și la schimbare mentalității.
TP: Doar o completare legată de școlile și universitățile private: noi avem o problemă în legea actuală, Legea Educației și anume o școală privată pentru a fi acreditată de Ministerul Educației trebuie să urmeze în proporție de 80% programa Ministerului și zdrancul stă în detalii și acest detaliu este letal, pentru că nu poți dezvolta inițiative independente care să contribuie la ameliorarea educației, e nevoie de libertate, eu sunt un liberal clasic, consider că doar libertatea, doar competiția oferă prosperitatea și calitatea. Dacă vrem calitate în învățământ, trebuie și competiție, iar competiția o ai când dai libertate mediului privat de a produce.
Eu nu vreau să fiu acreditat de Ministerul Educației, pentru că acreditarea de către Ministerul Educației este uciderea școlii mele. Nu vreau să fiu acreditat, nu vreau bani de la stat, nu vreau nimic din lucrurile astea. Vreau să fiu lăsat să-mi fac meseria și așa sunt și alți oameni, alți oameni care au vocație profesoratului, care nu vor decât un singur lucru: să-i lase Statul în pace să-și facă treaba lor, ori mergeți oriunde în licee și facultăți, profesorii și mai cu seamă cei care au responsabilități administrative stau sub mormane de hârțoage de la ARACIP sau de la ARACIS sau de la inspectoratele de educație, da? Această birocrație infernală sufocă educația în țara noastră.
FONTIS: Vă mulțumesc că ați acceptat invitația noastră de a veni la o discuție cu tinerii, sperăm ca și ceilalți candidați în următoarea perioadă să ne fie alături, întrebarea pe care o am eu se referă la regiunea de NE a României care are unul dintre cele mai sărace județe din țară și întrebarea mea este ce ați face dumneavoastră, în calitate de președinte al țării, ca această stare de lucru să fie schimbată în mai bine.
KH: Nu vreau să vă omor cu date statistice cum stăm cu toate aceste regiuni, fiindcă am ajunge la concluzia că foarte urgent, foarte repede ar trebui să schimbăm aceste regiuni de dezvoltare, fiindcă au fost gândite prost, a crescut diferența, decalajul și în interiorul regiunilor și de aceea eu susțin o reformă cât mai rapidă administrativă, inclusiv a regiunilor de dezvoltare. Președintele are un rol important când se discută bugetul Uniunii Europene. Noi ar trebui să împingem lucrurile în direcția în care vom mai înființa IT-uri, aceste programe integrale teritoriale, Delta Dunării e singura zonă unde funcționează acest program cu rezultate destul de bune, cu bani de la Uniunea Europeană. Ar trebui să includem în programul ciclului următor de buget astfel de IT-uri pentru NE, pentru Valea Jiului, pentru secuime și pentru multe alte zone unde există în acest moment o problemă reală, serioasă și se poate schimba în 5 ani de zile dacă există această finanțare, mult, mult. După aceea infrastructura: trebuie să aduci infrastructura mare ca să aduci și capitalul, ca să aduci și bani, ca să aduci și investiții. Trebuie să investim în continuare în infrastructura care ridică calitatea vieții.
Astea sunt mijloace bugetare, financiare, depinde de țară, depinde de noi, de toți cei care facem politică ce politici publice încercăm să punem în aplicare pentru o anumită perioadă. Se poate, deci nu este adevărat că nu se poate, se poate, dar ar trebui să fim mult mai flexibili, mult mai inventivi în ceea ce privește folosirea acestor fonduri, pentru că nu este adevărat că nu ne lasă Bruxelles-ul. Bruxelles-ul ne lasă, dacă noi vrem se poate aduce finanțare, asta am cerut în 2013 – 2014, nu am reușit. Aceste IT-uri pentru Româna ar însemna pentru aceste comunități, pentru aceste zone o dezvoltare rapidă, vizibilă și dacă se poate spune așa, organică.
TP: Da, sunt de acord cu ce spune domnul Kelemen, aș adăuga un lucru tot legat de educație, legat de zonele defavorizate, vă recomand un text foarte bun, e foarte bun, e scris bine, în mare măsură e scris chiar de mine și de aceea e bine scris. La punctul 4, privind educația, vorbesc despre constituirea unui cod voluntari de profesori misionari pentru clasele I – VIII, care să fie mai bine plătiți, pentru a fi încurajați să meargă în zone defavorizate, zone precum NE României, dar sunt și în marile orașe zone sinistrate efectiv, unde profesorii mai buni nu se duc și atunci ei trebuie încurajați și eu cred foarte tare în rolul pe care l-ar putea juca acești profesori misionari, mai bine plătiți, repet și care să aibă și posibilitatea apoi de a reveni în școlile unde au predat înainte.
O chestiune foarte importantă: cea mai crudă și cea mai cruntă formă de inegalitate este cea care provine din lipsa accesului la educație. E o formă de inegalitate care nu se mai recuperează, de aia e atât de important să facem acest efort.
PARTICIPANT: Bună ziua, am o întrebare adresată către domnul Paleologu: se vehiculează în acest moment faptul că dumneavoastră, cât timp ați fost Ministrul Educației și al Culturii și Ambasador nu ați făcut foarte multe și nu s-a auzit despre dumneavoastră.
TP: Cine spune asta? Întrebarea asta să o puneți lui Kelemen. Să vă zică el ce am făcut întru un an cât am fost ministru. Suntem la Iași, Teatrul Național e la doi pași. Cine a semnat contractul? Cine a tăiat panglică? La Muzeul Kogălniceanu, cine a semnat contractul și cine a tăiat panglica? Să vă spun ceva: celor care zic că nu am făcut nimic să le ziceți să mănânce rahat! E foarte clar! Iar ca Ambasador, am fost trei ani de zile ambasador. Și mai un lucru: un Ambasador are prin forța lucrurilor o activitate discretă și cu lucrurile cele mai importante un ambasador serios nu se va lăuda niciodată poate doar în memoriile mele lucrurile cu adevărat importante.
Dar pot să vă spun că am obținut cu tratatul nostru de aderare la Uniunea Europeană în 2006 să fie votat de Parlamentul Danez cu doar două voturi contra. Doar două! Am convins Partidul Poporului Danez să se abțină…nu e puțin lucru și aș putea continua cu vizita prințului moștenitor în România, alte vizite importante, investițiile daneze în România care au crescut exponențial în perioada cât am fost eu ambasador; fără a mai vorbi de vizita de stat a Președintelui Islandei, prima din istorie! Investițiile islandeze în România… , deci nu vă luați după flașneta de minciuni care s-a declanșat împotriva mea pentru simplul fapt că am îndrăznit să candidez. Am mai tăiat o panglică, tot pe semnătura mea la Biblioteca Națională din București.
Partea frumoasă și cu noroc (domnul Kelemen o să fie de acord cu mine) este că noi prezentăm un caz unic în România: un ministru care nu a venit să strice ce a făcut predecesorul lui și asta e meritul domnului Kelemen că nu a stricat ce am făcut eu. Dimpotrivă, a existat o colaborare între noi, a existat respect între noi. Să nu îi credeți pe cei care spun despre Kelemen că este marioneta revizionismului maghiar sau cel mai corupt politician din România. Nu e adevărat!
KH: Un ambasador, desigur, lucrează conform instrucțiunilor primite de la centrala Ministerului de Externe și nu face balet mediatic. Și sunt convins că domnul Paleologu a făcut treabă excelentă în calitate de ambasador la Ministerul Culturii. Da, așa e în viață: semnezi tu și taie panglica celălalt. Și eu am semnat când eram ministru și au tăiat cei care au venit după mine. A fost un ministru bun, a stat puțin, dar a fost înlocuit de un ministru la fel de bun. Am reușit să ducem mai departe cu o echipă bună tot ce a început Toader la Ministerul Culturii și cred că am făcut un lucru extraordinar atât în ceea ce privește infrastructura Culturală în această țară, din Iași și până în Constanța am salvat instituții, am construit instituții. România nu avea bibliotecă națională, era singura țară din Europa care nu avea o Biblioteca Națională. Sub mandatul nostru s-a realizat acest lucru și am făcut lucruri extraordinare, am fost pe partea baricadei când a trebuit să luptăm pentru a proteja patrimoniul construit și nu numai. Știrbei, palatul Știrbei, am avut procese penale împreună și separat fiindcă noi am ținut la patrimoniul construit al acestei țări.
Eu cred că cei care spun că nu a fost un ministru bun că nu a făcut nimic nu au dreptate. Nu cunosc situația sau sunt răuvoitori, nu știu, una din cele două situații. Dar eu cred că într-adevăr foarte puțin miniștrii care au venit în mandate succesive au avut posibilitatea de a colabora și au înțeles similar ce rol au miniștrii în activitatea guvernamentală. Eu am reușit să fac rost de mai mulți bani la de la buget pentru Ministerul Culturii fiindcă degeaba semnezi contracte dacă nu există finanțare. Am avut, din punct de vedere politic, o poziție. Deci nici eu nu accept astfel de atacuri fără nici un fundament.
PARTICIPANT: Din partea Consiliului Național al Elevilor și am o întrebare pentru domnul Hunor. Ați spus că ați dori să înființați un obnuțman al tinerilor, o personalitate care se ocupă de soluționarea plângerilor cetățenilor în relația cu statul. Având în vedere că sub instituția avocatului poporului, la momentul de față există un avocat al copilului și având în vedere că din anul 2018 se încearcă o operaționalizare a acestei instituții, aș dori să știu dacă d-voastră considerați oportun să înființăm încă o instituție și probabil să mai avem încă 2-3 ani pentru operaționalizare ei? (având în vedere 5)
KH: Unde așezi e o discuție tehnică și un detaliu important, dar nu esențial. Se poate înființa și în structura instituțională actuală, se poate o nouă structură… Important este să încerci să faci acest pas și după aceea, sigur, tehnic și logistic se poate organiza. Că nu au făcut pentru copii, asta e o altă discuție că e tot în procedură fiindcă nu au înțeles, nu au vrut, nu au dat suficienți bani, nu au finanțat cum ar fi trebuit. Sunt discuții tehnice, dar important e să ne gândim la acea persoană, acea instituție, la acest rol. Eu aș putea concepe și în interiorul structurii actuale, nu ar fi o problemă. Ce competențe dai, asta e întrebarea. Care sunt competențele, cum finanțezi și cum dirijezi prin lege o astfel de instituție.
PARTICIPANT: Bună ziua, mulțumesc pentru oportunitatea de a vă adresa o întrebare! Am văzut mai devreme trimiterea la Andrei Caramitru și voiam să vă întreb în eventualitatea în care oricare dintre dumneavoastră ați ajunge președinte ați avea o colaborare democratică și fără acele scandaluri românești din ultimii 30 de ani? Sau vor exista neînțelegeri și nu… cumva să umbrească dezvoltarea țării, adică să nu fie în interesul cetățenilor. Să fie doar orgolii de partid și alte lucruri de genul ăsta. Mulțumesc!
TP: Eu am avut în totdeauna o relație foarte bună, mai mult decât bună, prietenească, cu oamenii din USR, chiar cu fondatorii USB-ului și apoi USR-ului. L-am susținut pe Nicușor Dan, îl cunosc de 20 și ceva de ani, din 96 dacă nu mă înșel, am militat împreună pentru o asociația a studenților români din Franța, mi-a fost un fel de consilier informal pe vremea când era ministru al culturii. Am adunat semnături cot la cot cu membrii USR în 2016 când am candidat independent adică eu am adunat pentru ei și ei au adunat pentru mine. Regret că în ultima vreme au venit dinspre susținătorii lui Barna, atenție, nu în confund cu USR-ul. Din USR-iști de tip nou, de tip barnist au venit niște atacuri împotriva mea care depășesc în violență și în infamie ce s-a spus despre mine de exemplu în 2012 către antena 3. Sunt uluit. De atâta violență a atacurilor împotriva mea. Nu mă afectează, știți, era un rege în antichitate, regele Mitridate din Pont care în fiecare zi lua câte o porție din otravă ca să se imunizeze la otravă. Așa fac și eu. Mai citesc din când în când, când am timp ce scrie Caramitru, că e o doză de otravă necesară pentru a te imuniza. Vreau să ajung la imunitate totală pe care o avea tatăl meu, care era absolut indiferent la orice mizerii care se scriau despre el.
În ceea ce privește relația cu USR-ul și cu alte partide evident că voi fi un partener extern dar loial. Ar fi o coaliție largă din care aș vrea să facă parte USR-ul plus, PNL, PMP și UDMR-ul firește care sper să se mai lepede de amicițiile din ultima vreme și sper ca nimeni să nu se supere. Asta nu afectează sub nici o formă relația dintre noi , însă deschiderea mea e totală și mai cred un lucru. În momentul de față membrii militanți , simpatizații și votanții USR plus au o alternativă la candidatul oficial care nu îi mai reprezintă pe ei, cam jumate din votanții USR plus NU se simt reprezentanți de Dan Barna și din fericire au posibilitatea să voteze pentru alt cineva. Cât privește deschiderea, v-am spus este totală. Nu sunt deloc un om partizan din potrivă cred că România are nevoie de un consens, are nevoie de un dialog și aceste războaie romano-române interminabile sunt pe un drum care nu duce nicăieri. Ar trebui să depășim pe cât posibil aceste războaie. Este adevărat, știm cu toții că românii sunt mai certăreți mai conflictuali dar fără un minim consens nu se poate să ai dezvoltare iar dezvoltarea are nevoie de continuitate, iar continuitatea are nevoie de un minim consens.
KH: Într-o democrație cei care câștigă voturile cetățenilor au prima șansă să guverneze, sigur. Eu pentru România, pentru 10 ani cel puțin aș vrea o guvernare centru dreapta. Nu cred în revoluția permanentă în toate domeniile. Un om conservator cum sunt eu nu crede în revoluții permanente și nici țara nu mai are nevoie de o revoluție permanentă. Constituția noastră are o structură și a construit o structură instituțională unde coabitarea este obligatorie fiindcă și președintele are atribuții în zona executivă și guvernul și bineînțeles în cea mai mare parte și trebuie să conlucreze, obligatoriu. Când nu reușesc acest lucru, această conlucrare, această cooperare în interesul cetățenilor și în interesul comunităților atunci apar conflicte și au apărut foarte multe dar prin echilibru, prin dialog, prin înțelepciune se poate ajunge la o cooperare cu toți cei care au primit votul cetățenilor. Asta este democrația. Eu dacă aș fi președintele României începând cu 15 decembrie, 14 decembrie când expiră mandatul domnului Iohannis, aș insista enorm de mult ca domnul Paleologu să ajungă ministru de externe și sunt convins că nu ar fi afectat domnul, în următorii ani de relația cu Petrov, deloc. Ministru de externe. Prim ministru, eventual pentru asta trebuie să câștige PMP-ul alegerile. Dar important este să se distanțeze așa cum m-am distanțat eu de PSD, de Petrov.
TP: Nu este prea elegant. Acesta este primul lucru pe care îl am în relația noastră să îți reproșez. Acesta este un argument pe care știm amândoi că îl folosesc niște oameni pe care nu prea îi stimăm mult. Legat de întrebarea asta și de ceea ce spunea domnul Kelemen, într-o dezbatere noi suntem singurii care dezbat, nu știu dacă ați observat am avut o dezbatere la realitatea, prima până acum, probabil și ultima și domnul Kelemen spunea un lucru, că ar fi potrivit pentru funcția de prim ministru . Si nu m-am gândit pe moment ce să spun dar m-am gândit la un lucru. Dacă se retrage în favoarea mea. Why not?
MODERATOR: Cu permisiunea dumneavoastră voi lua o întrebare de pe Facebook, pentru că și acolo sunt tineri cetățeni care sunt interesați să afle ce anume au pregătit candidații la prezidențiale: Când credeți că subiectul crizei climatice ne va defini deciziile și dacă credeți în această criză?
KH: Da. Sunt convins că în anii care urmează responsabilitatea fiecăruia va crește. Nu vom schimba noi România, un stat relativ mic în ceea ce privește emiterile de dioxid de carbon soarta lumii. Dar noi trebuie să facem ceea ce trebuie făcut si fiecare om din modul de a trăi și de a se raporta la mediu și România trebuie să facă acasă ce este de făcut. Sunt 5 state care sunt responsabile pentru 60% aproape 70% din emisiile de carbon și sigur noi acolo nu avem o influență foarte mare dar noi până în 2030 ar trebui să ajungem cu energia recuperabilă cam la 32%, 35%, nu 27,9% cum e în acest moment în documentele oficiale.
Ar trebui să încercăm și să facem un proiect de împădurire . 23% din suprafața României este arie protejată. Este foarte foarte important să păstrăm această suprafață și să încercăm să împădurim pentru că 13.000.000 de hectare sunt teren agricol iar 9.000.000 cultivate. Ar trebui să creștem un pic și restul împădurit pentru că e cea mai importantă sursă și investiție în viitor ca sursă de oxigen. Trebuie să găsim o soluție pentru care să păstrăm apa dulce, apa potabilă iar România are rezerve bune, rezerve uriașe și viitorul v-a însemna și v-a depinde și de această cantitate de apă dulce și de calitate. În România se arunca 6.000 de tone de alimente pe zi, zilnic. Dacă nu schimbăm mentalitatea și modul de a trăii. Dacă încercăm să consumăm mult peste resursele care sunt la dispoziția noastră și v-om consuma și resursele generaților viitoare greșim fundamental.
Eu nu cred că este o modă ci este mult mai mult decât un subiect de actualitate și fiecare om are o responsabilitate uriașă și împreună putem schimba lucrurile la nivel național, la nivel european, la nivel global. Pentru că aceste probleme sunt globale, sub nici o formă locale. Nu poluăm noi cât poluează China, nu există termen de comparație dar lucrurile sunt interdependente și trebuie să acționăm în mai multe domenii în mod permanent. Pericolul major în aceasta chestie este dacă o anumită ideologie pune mâna pe această problemă și atunci celelalte zone devin cumva cu argumente și politici împotriva rezolvării acestei probleme. Problemele climatice, problemele de mediu nu sunt nici de dreapta nici de stânga, nu sunt nici creștin democrate nici liberale. E vorba de viitorul nostru, e vorba de ziua de mâine și de anii care urmează. De aceea fiecare dintre noi avem câte o responsabilitate.
TP: Eu doar aș reformula ceea ce spune domnul Kelemen Hunor. Suntem fundamental de acord. Ecologia nu este monopolul stângii dar pe de altă parte trebuie să avut grijă ca la preocuparea pentru mediu să nu devină un pretext pentru atitudini anti capitaliste și anti liberale și reformulând aș spune că din tot de spunea domnul Kelemen Hunor și sunt total de acord cu el, educația are un rol esențial. Tot la educație ajungem de fapt și în privința mediului, iar educația trebuie să înceapă foarte de devreme. Nu neapărat creând o materie separată ci se poate vorbi despre mediu tot în orele de biologie sau științe ale naturii atunci când vorbim și despre alimentație, despre calitatea vieții, despre calitatea aerului, despre păduri. Asta cred că ne duce la educație și dincolo de emisiile de carbon. Dincolo de problema acordului de la Paris avem de făcut o ecologie de bază. Să nu se mai arunce mizerii, să nu se mai taie păduri aiurea care până să ajungem la emisiilie de dioxid de carbon avem această ecologie care ține de curățenia din propria curte dacă vreți.
Legat de acordul de la Paris problema e că retragerea statelor unite pune o problemă pentru funcționarea acordului în continuare și mai trebuie spus ceva, acordul lasă totuși statelor o mare marjă de libertate în privința obligaților pe care și le asumă.
PARTICIPANT: Cum credeți că puteți reuși să faceți un fel de ,,Statele Unite ale Europei’’? și dacă ne puteți zice despre politica externă.
TP: Categoric DA. La a doua întrebare răspunsul este categoric da și trebuie schimbată constituția. Această constituție este disfuncțională și copiată după constituția generalului de rol, constituția republicii a 5-a dar este copiată prost și copiată cu greșeli. Aici ne prindem cu toții că sunt incoerențe de logică constituțională și trebuie corectate. Exemplul pe care l-ați dat e unul dintre aceste cazuri.
PARTICIPANT: Dar ministerul afacerilor externe și democrația?
TP: Să le luam pe rând. În privința ministerului de externe uitați-vă și la întrebările și testele din concursul de intrat în minister unde sunt probe irelevante de diplomație și teste grilă care nu spun nimic despre capacitatea noului angajat de a face meseria respectivă. Un diplomat trebuie să fie un om capabil să sintetizeze, să scrie inteligibil cu capacitate de analiză ori aceste abilități trebuie testate la intrarea în ministerul de externe și la ministerul de externe ca și în alte domenii avem un concurs simulacru, adică un fals concurs, o spun foarte clar și num ă voi opri din a spune acest lucru în calitate de președinte iar lumea trebuie să știe care sunt probele de la ministerul de externe. Cum se intră in ministerul de externe comparat cu modul în care se intră în ministerele de externe din țări precum Franța sau Olanda sau Marea Britanie și vedeți diferența imediat. Într-adevăr ministerul de externe a fost populat mai cu seamă de niște nulități și de niște incapabili de îți stă mintea în loc. Este absolute inacceptabil și era chiar la nivel de secretari de stat.
Legat de formula ,,Statele Unite ale Europei’’ este o formulă care stârnește confuzie și controverse inutile, uni crezând că este vorba de o marotă stângistă. Cred că uniunea europeană are nevoie de o mai strânsă colaborare în foarte multe domenii. În domeniul educației și al mobilități tinerilor, lucruri pe care le știți foarte bine. DAR eu am dezvoltat aceste idei în legătură cu securitatea frontierelor, o atenție comună pentru combaterea terorismului și o politică externă unitară. Ceea ce noi nu avem în momentul de față. O politică externă unitară a Uniunii Europene. La asta mă refeream în mod special când spuneam despre proiectul meu pentru Uniunea Europeană. Legat de vot eu aș mai spune câte ceva. Eu cu domnul Kelemen am mai vorbit despre modificarea constituției, e adevărat că nu în același sens. Domnul Kelemen este pentru o republică parlamentară, eu consider că majoritatea Românilor sunt atașați principiului alegerii președintelui prin sufragiul universal iar din acest lucru eu deduc că e nevoie de puteri sporite pentru președinte. Să poată dizolva parlamentul fără procedura complicată de acum, să poată organiza alegeri anticipate, să poată înlocuii primul ministru atunci când situația în parlament îi permite și în materie de diplomație la fel de reprezentare a României.
Aș mai spune ceva despre sistemul de vot. În 2007 majoritatea covârșitoare care au participat la referendum s-au pronunțat pentru alegerea deputaților și senatorilor prin vot majoritar în două tururi. Sunt partizanul renunțării la un sistem electoral care a fost respins de majoritatea covârșitoare a Românilor pentru că sistemul de vot proporțional cu liste închise este un sistem de vot cu consecințe foarte proaste. Încurajează oportunismul și servilismul în interiorul partidelor. Bănuiesc că și pe acest punct nu suntem de acord domnul Kelemen și cu mine, eu cred că e o chestiune de coerență a proiectului politic pe care îl am și anume o depășire în ceea ce eu numesc partidocrația, ceea ce cred eu că este sursa multor rele din societatea românească și cred că e de acord domnul Kelemen dar eu înțeleg de ce o formațiune mai mică cum este UDMR-ul ține la sistemul proporțional, pentru că în felul ăsta își asigură existența. Cu toate aste trebuie să discutăm, dar nu o vom face acuma pentru că discuția e lungă. Aș vrea să îl pot convinge să găsim mecanisme pentru a avea totuși un alt sistem de vot mai democratic, mai bun după părerea mea decât cel pe care îl avem acuma. Nu aș vrea să aveți sentimentul că pierdeți dintr-o asemenea reformă a sistemului de vot.
KH: Și eu cred că trebuie făcută cât mai repede o reformă constituțională. Eu sunt adeptul sistemului parlamentar sub nici o formă a celui prezidențial. În Uniunea Europeană sunt foarte puține state cu o structurăm semi-prezidențială. Eu cred că în România ar fi o greșeală uriașă să îi dai unui om puteri sporite oricât de înțelept sau de filozof e că azi e, mâine vine altcineva și trebuie un echilibru în ceea ce privește puterile în stat, deci eu sunt adeptul publicii parlamentare. Sunt pentru un sistem proporțional pentru alegerea parlamentului dar sigur aici se poate discuta deschis despre lista preferențială, încerci să stabilești tu ordinea dar rezultatul trebuie să fie proporțional. Din fiecare vot se produce un mandat acolo unde s-a dat, nu în altă parte pentru că nu e corect, nu e democratic să dai votul într-o parte si se produce mandatul în partea cealaltă.
Eu nu cred că societatea Românească este o societate angelică care produce din 4 în 4 ani un parlament diabolic, nu, parlamentul este oglinda fidelă a societății deci din acest punct de vedere trebuie să vedem cum reușim să schimbăm mentalitatea oamenilor și ajungem la educație, cum reușim să schimbăm societatea în așa fel încât această corupție electorală să nu existe, să nu fie posibilă și să fie redusă, să nu influențeze votul dar eu nu cred că votul trebuie votul remodelat la care are studii mai multe să aibă un vot mai puternic. Eu sunt pentru bicameralism dar aș vrea să separăm atribuțiile camerelor fiindcă în acest moment nu sunt separate și de aici apare blocajul, de aceea sunt întârzieri și se poate găsi o construcție prin care cele două camere au atribuții diferite. Atribuții similare sunt când e vorba de investirea guvernului, de moțiunea de cenzură, de aprobarea bugetului și în rest atribuții total separate. Bun, în Uniunea Europeana eu nu cred că se poate ajunge într-o formulă de Statele Unite ale Europei dacă ne gândim la structura Statelor Unite ale Americii.
Dar eu cred că e nevoie de o integrare mai mare, de o lărgire a Uniunii Europene spre Balcanii de vest, Moldova, parteneriatul estic trebuie întărit și bineînțeles trebuie rediscutată tot ce înseamnă competențe care sunt la nivel Județean și ajung la nivel de uniune. Fiindcă dacă noi nu reușim să asigurăm siguranța granițelor externe nu mai vorbim de Uniunea Europeană. Prima chestie. Niciun stat care nu are granițele securizate încet încet va pune în pericol statalitatea. Uniunea Europeană trebuie să se gândească la siguranța granițelor externe armată, comună, nu împotriva alianței Nord-Atlantice, dar dacă tu nu ești în stare și nu vrei să cheltuiești pentru a asigura apărarea atunci nu poți să aștepți de la alții și trebuie să ne gândim la o cooperare completând tot ce înseamnă alianța Nord-Atlantică și parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii să avem posibilitatea de a intervenii acolo unde ar fi nevoie, e foarte greu. E poate una din cele mai grele teme. Politica externă la fel și sunt mult mai multe alte zone care ar trebui lăsate deocamdată la nivel național. Nu trebuie ridicate mai sus pentru că birocrația și centralizarea omoară o grămadă de chestiuni. Ministerul de externe este cel mai nereformat minister pentru că este un sistem foarte foarte vechi. Acolo ar trebui cineva care să aibă curajul și forța cu ajutorul președintelui, fiindcă aici președintele poate să fie și are un rol determinant, trebuie să fie extrem de ferm, ministrul de externe trebuie reformat, fiindcă altfel noi nu avem o politică de externe, dacă mă uit înapoi, eu nu știu ce am făcut în ultimii 5 ani, serios.
Mie îmi spun colegii din Balcanii de vest cu care ne mai întâlnim la partidul popular european: ,,Ce faceți? Totuși sunteți o țară importantă, aveți acest parteneriat, aveți o determinare, dar sunteți ca un călăreț singuratic’’
PARTICIPANT: Ce măsură veți lua dacă ajungeți președinte ca tinerii care aparțin unei minorități etnice să nu se simtă ca cetățean de rangul 2?
KH: Din păcate candidați la președenția României nu au un proiect, nu au o gândire, nu au o viziune pentru minoritățile etnice pentru că au rămas cu idea că România a rezolvat în mod exemplar problema. Eu nu cred că lucrurile stau așa indiferent de propaganda ieftină a ministerului de externe. Până nu spun minoritățile că lucrurile sunt în regulă înseamnă că nu sunt în regulă dar trebuie să facem o diferență și o nuanță foarte importantă când vorbim de comunitatea Maghiară, de Romi, când vorbind de celelalte minorități fiindcă numeric sunt situați cu totul și cu totul diferite. Important este dacă o minoritate etnică își dorește să își păstreze minoritatea etnică cultural religioasă să aibă garanți instituționale din partea statului fără nici o încercare de asimilare forțată sau mai puțin forțată folosind diferite pretexte pentru asimilare, fiindcă România este o societate multi-culturală din punctual acesta de vedere și este o bogăție.
Am fost acum câteva săptămâni, cam 3-4 săptămâni în Constanța, în Dobrogea, unde trăiesc multe comunități etnice cu multe tradiții și evaluări minunate pe care nu ar trebui să le pierdem. Și atunci ar trebui să ne gândim când e vorba de minorități sunt într-o situație și mai dificilă de cum sunt romii. Ar trebui să ne gândim la proiecte fiindcă de cele mai multe ori sunt probleme și sociale nu numai etnice. Politici de incluziuni sociale, politici prin care ei vor rămâne la școală, prin care vor învăța o meserie, prin care ei se integrează în societate mult mai bine, deci trebuie să eliminăm discriminarea, grații și metode instituționale de a păstra identitatea și integrarea în societate. Nu e ușor fiindcă există prejudecăți și față de Maghiari și față de Romi, iar aceste prejudecăți trebuie demontate fiindcă până la urmă fiecare creăm valori, plătim impozite și încercăm să ridicăm această țară.
TP: Eu tot în educație văd singura soluție reală și îmi venea să fac o glumă, e o glumă asta, precizez ,,Noi Grecii nu ne simțim deloc discriminați, că facem parte din istoria acestei țări.’’ Suntem la doi pași de ctitoriile lui Vasile Lupu. Vasile Lupu este unul dintre cei care au făcut cel mai mult pentru limba română, el însă nu vorbea româna acasă, era Grec. De ce a favorizat limba română e o altă întrebare pe care a discutat-o foarte pe larg prietenul meu Petre Guran într-un articol. Eu nu văd lucrurile atâta de etanș în funcție de etnicitate și dacă vorbim de prejudecăți, poate că și prejudecățile ar mai trebui revizuite o leacă. Ale noastre despre noi dar și a altora despre noi.
PARTICIPANT: Referitoare la mediul universitar. La ultimele alegeri Euro Parlamentare s-a dovedit că tinerii sunt în continuare dornici să fie implicați în luarea deciziilor față de universități unde nu se întâmplă acest lucru. Cum ar trebui reformat sistemul în așa fel încât beneficiarii direcți să participe la luarea deciziilor? Și ce părere aveți despre salariul minim pe economie?
TP: În urmă cu 16 ani am predat pentru scurtă vreme într-o instituție din afară. Ceea ce a fost interesant era că interviul de angajare l-am avut cu studenții nu cu profesorii, iar apoi ei alegea ce curs ar vrea să le predau, eu având mai multe pregătite. Acesta este un model extraordinar dar asta depinde de școală, de aceea eu nu sunt deloc partizanul soluțiilor centraliste. Eu cred că centralismul etatist e o catastrofă și nu doar în România ci și în alte țari. Eu v-am spus mai devreme, cred în diversitate, cred în competiție, cred în libertate în materie educațională. Nu consider că trebuie să fie totul la fel peste tot. Este nevoie de diversitate.
Legat de salariul minim este o discuție destul de complicată. O creștere artificială a salariului minim ar fi catastrofală și orice economist serios știe lucrul acesta. A fost un subiect interesant cu chelnerii din San Francisco când salariul lor a fost crescut cu 5 dolari de zi. Rezultatul a fost datul afară a unora din cauză că angajatorii nu mai făceau față, iar cei care au rămas au lucrat mai mult sau au crescut prețurile. Orice creștere artificială este anti economică. Pe acest subiect știu destul de bine că sunt apropiat cu domnul Kelemen Hunor. Aceste creșteri artificiale ar avea pe loc consecințe față și de angajați și de angajatori dar și pentru economia în ansamblu.
KH: Eu cred că în structurile universitare ar trebui să se găsească o soluție prin care se poate ajunge 20%, la 25% când e vorba de reprezentare studenților în structurile decizionale, dar trebuie un dialog permanent cu profesorii și cu cei care fac parte din această structură pentru că eu am văzut o anumită reticență din partea lor ceea ce nu e bine dar nici nu poți să impui prin forță. Eu aș insista să fie crescută această prezență undeva spre un sfert, spre 20-25% fiindcă sunt convins că ceea ce se întâmplă într-o universitate nu este doar treaba profesorilor, este și treaba studenților și trebuie lăsați să se implice în deciziile luate.
Cu salariul minim . Sigur, guvernul care abia acum pleacă a avut majoritate și fără noi matematic, aritmetic nu aveau nevoie de noi. Noi când am suspendat colaborarea parlamentară au mai supraviețuit aproape jumătate de am și nu am reușit să dăm jos prin moțiune de cenzură, s-au dovedit că au majoritatea matematică și fără noi dar în ce privește creșterile salariale eu am fost de acord cu ei. Eu nu sunt un om de stânga, un om care crede că statul permanent trebuie să se implice în economie . Cred că avem nevoie de un stat minimal în ceea ce privește economia dar nici nu poți să ți salariile la un nivel foarte mic pentru că lumea pleacă. Pleacă și din administrație, pleacă și din economie, pleacă de peste tot. Întrebarea este. Dacă găsești un echilibru care este și un nivel de salariu minim care este susținut de economia reală, dacă nu atunci ai greșit. Dacă reușești în interiorul bugetului să menții la un anumit nivel, nu peste 70% din buget, această structură rigidă distruge bugetul dar nu stă bine nici să lași foarte foarte jos. Eu cred că undeva în jurul sumei de 2000 de lei, un pic peste 2000 de lei dacă investițiile și economia pot fi susținute prin investiții publice atunci este un nivel care pentru economia României, pentru situația noastră economică este acceptabilă, dar nu trebuie să exageră. Sunt de acord. Nu trebuie să ridicăm artificial pentru că distrugem zona privată și mai ales dacă nu punem criterii în zona administrației publice. Problema nu a fost că au crescut salariile în administrație, problema a fost că nu au pus criterii și că au populat administrația cu fel de fel de oameni care nu sunt pregătiți pentru acele funcții. Dacă nu pui și criterii, atunci crești cu rezultate și consecințe dezastruoase pentru economie și pentru buget.
CNE: Dacă vorbim despre educație nu puteam să nu fac referire și la un subiect care s-a tot prefigurat pe agenda publică în ultimul timp, sindicaliștii au propus și au avut și o inițiativă legislativă în acest sens ulterior s-a updatat dar își doresc, profesorii iși doresc să fie autorități publice, prin lege și doream să știu care sunt Care este poziția dumneavoastră cu privire la acest aspect.
TP: Scuze, o sa răspund pe lângă întrebarea dumneavoastră pentru că era aici o întrebare care mie mi se pare cea mai importantă întrebare dintre toate și anume cea legată de modul în care sunt formate cadrele didactice pentru că o… eu nu prea îmi place să vorbesc de reformă pentru nu lume e sătulă de reforme în educație. O schimbare radicală a Educație trebuie să înceapă cu profesorii. Dându-le un statut și în același timp o remunerație corespunzătoare dar asta implică și obligații și cred că cel mai important lucru este schimbarea modului de predare, a stilului de predare pentru că scopul educației este formarea de indivizi autonomii, autonomia e scopul educației, autonomia intelectuală, morală, profesională ori școlile și în facultățile noastre autonomia este descurajat, dacă încerci să gândești cu mintea ta ți se dă peste deget aici văd că sunteți foarte participativ puneți întrebări mă bucur foarte adesea când am ținut cursuri sau conferință în școli în licee facultăți românești m-am confruntat cu pasivitatea tinerilor români care când pui o întrebare încep dintr-odată să caute pixul pe jos, să numerele muște pe tavan sau să contemple păsărelele pe geamul. În timp ce în America, de exemplu, când am predat, orice întrebare puneam aproape toată lumea era cu mâna pe sus; că știau, că nu știau și în general nu știau ei foarte bine dar voiau să răspundă, să spună ceva ori formarea autonomiei pentru mine este cheia educație.
Toată lumea vorbește și inclusiv dumneavoastră vorbiți despre lucruri importante dar secundare dacă să fie atâția sau atâția reprezentanții elevilor în consilii lucruri importante nu contest legat de finanțare pe capital iarăși foarte important dar lucrul cel mai important este ăsta și nimeni nu vorbește despre asta în afară de mine pentru că niciunul nu a predat, să ne înțelegem și domnul președinte Iohannis și doamna prim ministru Dăncilă simbolizează falimentul educației în România pentru că ei fac ce fac elevii și iau unul adică vorbesc doar de pe fițuici. Nu sunt în stare să argumenteze din capul lor să spună ceva din capul lor ei simbolizează falimentul educație. Dacă vrem în faliment în continuare să o ținem tot așa, cu oameni de genul ăsta.
Un profesor adevărat este un profesor care face ca elevii, ca studenții să gândească cu mintea lor, să argumenteze, să structurez un eseu sau un discurs. În școlile românești nu se face retorică. Am predat eu la Drept, am ținut un curs în anul 4 de retorică vă dați seama abia in anul 4, deci la Drept nu se face retorică incredibil așa ceva, incredibil dacă nici la Drept nu se face retorică. Retorica este esențială nu e doar o materie printre altele, ține de spiritul educației. Noi vorbim despre tot felul de amenajări administrative, importante dar trebuie vorbit despre esență iar esența educației este formarea de indivizi autonomii și transmiterea unei moșteniri este un alt aspect important al educației. Da’ țineam să spun lucrul ăsta că era pe foile pe care le am primit dar nimeni nu am mai citit de fapt întrebarea cea mai importantă. Știți e ca în legenda lui Parsifal; de ce Parsifal cel care joacă un rol important în renașterea regatului regelui pescar? Pentru că el pune întrebarea esențială până la urmă.
MODERATOR: Mulțumim, o să mai luam o întrebare de pe Facebook de această dată adresată Domnului Kelemen Hunor. Întrebarea e foarte scurtă: de ce nu susțineți alegerile primarilor în două tururi?
KH: Considerăm că sistemul actual este la fel democratic si la fel de legitim cum ar fi si un alt sistem dar sunt câteva chestiuni care trebuie spuse foarte clar. De ce ar fi mai democratic și mai legitim un primar care în primul tur a câștigat 20%? Se fac înțelegeri netransparente, obscure între cele două tururi de scrutin între candidați și câștigă față de la care a avut 40%. De ce mai legitim cu ce reprezintă mai bine comunitatea locală decât ăla care a avut 40% în primul tur? Deci din acest punct de vedere eu cred că în România e o discuție falsă. Sigur, din punctul nostru de vedere, a comunității maghiare în România sunt in jur de 220 de primărie autorități locale care eventuală pot fi conduse putem câștiga primăriile dacă mergem pe acest sistem și eu nu vreau să mă ascund după degete nu sunt omul care se ascunde după argumente sau pretexte false pe lângă ceea ce vom spus mai există și un alt aspect să nu chiar în nimeni să accept un sistem prin care noi pierdem 20% din start nu se poate dacă ar fi nelegitim nedemocratic acest sistem atuncea ok hai să discutăm în Europa în lumea asta sunt cele două sisteme în unele state merg pe două ture în alte state cu un singur tur nimeni nu contestă nici legitimitatea nici modul democratic a alegerilor primarilor într-un singur tur sau in două tururi. Eu am înțeles că cineva îmi spus, Moise Guran la Europa FM „bine bine dar Bucureștiul”, bun ok haideți câștigați București. dacă vreți să vă ajutăm și noi că avem o experiență pentru campaniile electorale dar pentru București nu putem arunca totul. Până în 2012 așa funcționat erau cu două tururi de scrutin. A fost mai bine? Da? OK atunci aduceți alte argumente prin care mă convingeți, eu încă, nu m-ați convins.
MODERATOR: Mulțumesc.
TP: Vă rog, Eu am înțeles logica domnului Kelemen însă în cazul ăsta hai să îl proclamăm direct pe Iohannis președinte și să discutăm despre altceva, despre filozofie, despre lucruri.
KH: Ar fi o mare greșeală să punem pe Iohannis președinte, deci nu pot să fiu de acord cu tine. Totuși e o diferență uriașă intre alegerile locale si cele prezidențiale. E o diferență uriașă, haideți să nu facem această confuzie.
TP: Sincer, eu as milita pentru logica majoritară in două tururi și pentru alegerea președintelui și pentru alegerea primarilor și pentru alegerea președinților de consilii județene și pentru alegerea deputaților și senatorilor e vorba de o abordare coerentă. Înțeleg preocuparea Domnului Kelemen și cred că trebuie luată în calcul și trebuie să facă obiectul unor negocieri. De aceea este președintele mediator.
MODERATOR: Mulțumim să continuăm cu organizatorii acestei conferințe, Gabriel Carnariu președintele ales al Consiliului Tineretului din România
CTR: Două întrebări. Prima întrebare: dat fiind faptul că avem în sală tineri care își doresc o carieră politică în viitorul lor cum vedeți dumneavoastră politica peste 15-20 de ani politica românească, cum facem ca tinerii să aibă un grad de accesibilitate mult mai mare mult mai ridicat în zona aceasta de politică și nu doar tinerii care provin din familii sau și dumneavoastră La ce fac referire. Iar a doua întrebare vreau să o donez că așa e frumos din partea Consiliul Tineretului din România să mai pună și tineri întrebări din sală. Mihaela. Până ajungem microfonul vă dau cuvântul să răspundeți la această întrebare.
KH: Eu am o experiență directă fiind și președintele Uniunii Democrate Maghiare din România și am schimbat grupul nostru parlamentar cam 70%. Sunt foarte mulți oameni tineri și face schimbare în continuare eu încerc să găsesc un echilibru, sigur nu vorbesc în numele celorlalte partide că nu îmi permite, un echilibru între experiență și spiritul inovativ trebuie să ai permanent oameni tineri în echipă și trebuie să ai în permanență oameni care au o experiență, dar o experiență bună în sensul că au muncit pentru această experiență, pe bune. În autoritățile locale ,la fel, noi prin structurile noastre de tineret care sunt asociate nouă, nu noi le dirijăm și nu noi l-am înființat. În fiecare an electoral atragem oameni tineri. Eu când am intrat în politică aveam 29 de ani nu a vrut să fac politică. M-a invitat, am acceptat am intrat și am rămas în politică din 97 deci da e nevoie de intrări în mod permanent pe bază de meri și pe bază de performanță. Bineînțeles eu de fiecare dată spun tinerilor să nu renunțați la libertatea de a gândi și de a formula opinii să nu acceptați nici de la mine nici de la alții păreri iar continuați să puneți întrebări. Să fii critic să căutați argumente și să rămâneți oameni liberi. Cum va arăta România peste 15 ani? Politica românească depinde de voi de dumneavoastră. Nu va depinde de mine, eu peste 15 ani nu voi fi acolo dar dacă veți fi oameni liberi oameni cu spirit critic și oameni care vor să construiască permanent vor căuta consens dialog atunci va arăta mai bine.
TP: Eu îi descurajez pe toți cei care vor să intre în politică pentru a se pricopsi. Eu nu. Trebuie să intri în politică cu spiritul, mă rog, nu neapărat cu spiritul lui Aristide dar cel puțin să avem în mintea aceste exemplu al unui om politic atenian unul dintre salvatorii Atenei în războaiele cu perșii care a murit mai sărac decât era înainte de a intra în politică ăsta trebuie să fie idealul. Poate suna ca o utopie dar nu este. Mai exact mai aproape de noi generalul de Gaulle care nu acceptat să fie avansat în grad și n-a acceptat să fie plătit pentru magistratura pe care o exercită astea sunt exemple de urmat nu procopselile unor politicienii pe care îi vedem tot timpul. Cât despre România peste 15 ani dacă mă votați acuma cu siguranță va arăta ceva mai bine.
PARTICIPANT: Întrebarea mea, Bună ziua, Mihaela Iane, de la Federația tinerilor din Bacău. Mă simt ca la o testare de cunoștințe aici, vorbim de Platon, de antichitate, de Statele Unite, de Europa. Când nu avem ceva concret de spune evident asta facem. Cum să nu? Întrebarea mea este.
TP: Nu vă supărați, daca vreți lucruri concrete chemat-o pe doamna Dăncilă să vă spună cum se facă zacusca sau lucruri de genul asta. M-ați chemat pe mine si pe domnul Kelemen, vorbim despre ce ne pricepem. SI mai e un lucru, să știți ceva, că Platon si Aristotel se aplica. Nu sunt niște aiureli sunt niște idei care se pot aplica concret. Și tot ce spuneam mai devreme despre educație ce important este sa ai un filozof care sa gândească. Pentru că tehnocrații si zișii experți pot sa facă tot feluri de scheme, planuri dar daca cineva nu formulează problema corect, degeaba se vorbește.
PARTICIPANT (continuare): Întrebarea mea este: tinerii din sală, vă rog frumos să ridicați mâna cei care aveți întrebări de adresat, vă rog frumos. O grămadă de mâini. Suntem nu știu cred că avem oră jumate sau ceva de genul acesta. Cum considerați că puteți atrage tinerii de partea dumneavoastră în condițiile în care când avem atâtea mâine ridicate dumneavoastră răspundeți la întrebări câte 10-15 minute aveți atâția tineri care ar avea întrebări pentru dumneavoastră și dumneavoastră stați și vă lălăiți câte 15 minute la o întrebare. Cum credeți că puteți atrage tinerii de partea dumneavoastră dacă în loc să răspundeți concret; Ştiu că în politică scurt și la obiect tabu dar cum considerați că puteți atrage de partea dumneavoastră nouă?
KH: Am venit aici la invitația noastră cu domnul Paleologul și dacă e nevoie în ceea ce mă privește sigur nu pot să vorbesc în numele lui, eu pot să stau și până la ora 6:00 seara deci nu am nici un alt program să vă ascult și să încerc să răspundă la întrebările dumneavoastră. Nu o să vă întrerupt și o să văd cer că sunteți supărat pe Platon. Să nu fii supărat pe Platon și eu am terminat filosofia sigur nu sunt profesor nu predau dar și eu cred că în țara noastră lipsește în politică o cultură bazată pe aceste valori care ne-au determinat ca și europeni până la urmă dar nu contează pentru că într-o dezbatere de acest gen eu cred că sunt întrebări la care poți să răspunzi subiect. Da, nu, Poți să dai câteva cifre. Sunt întrebări la care dacă nu dai argumente nu ești credibil. Eu cred că putem atrage tinerii putem să atragem simpatia tinerilor eventual dacă suntem sinceri dacă argumentăm ceea ce spunem dacă cunoaștem domeniile la care ne referim. În politică alte argumente, alte instrumente nu ai la dispoziție vorba și acțiunea. Argumentele, sinceritatea, deschiderea față de problemele cu care te confrunți.
MODERATOR: Bun de adevăr asta este și provocarea mea..
TP: Nu duc lipsă de tineri care să fie interesați de ce spun eu. Nu e nicio tragedie dacă dumneavoastră nu sunteți interesată de cea ce spun eu și mai e ceva, puteți defini mai stricte regulile dacă știu că trebuie să vorbesc doar două minute vorbesc doar două minute nu mă oprit nimeni acum o să mai tac oleacă. Bine nu la fel ca președintele Iohannis el a compromis si tăcerea să știți ceva că în conformitate cu fișa postului de președinte scrie în constituție președintele un animal cuvântător.
MODERATOR: Mulțumim, într-adevăr și provocarea mea în calitățile moderator să stabilim aceste reguli, argumentele sunt importante încercăm să mulțumim pe toată lumea îmi pare rău că nu o să reușim să dăm cuvântul tuturor celor care au câte întrebare aici în sală sau pe Facebook, o să dau pentru prima oară cuvântul lui Cristi Murafa de la federația FONTIS după aceea cu permisiunea dumneavoastră o să mai iau o întrebare de pe de pe Facebook și vom încerca să încheiem. Timpul într-adevăr nu este cel mai bun prieten al nostru dar vom încerca să găsim și alte căi prin care acești doi candidați ne poată răspunde la întrebări. Christian, te rugăm:
FONTIS: Eu aș avea o întrebare care se referă la românii de pretutindeni care își pierde dreptul de a învăța în limba română în școlile din Basarabia de Sud și Bucovina de Nord ce veți face sau ce propuneți să faceți ca acești tineri să își păstreze dreptul de a învăța în limba română în limba maternă.
TP: Presiuni diplomatice pentru că Ucraina a semnat niște acorduri.
KH: Prin presiuni și mai mari diplomat eu sunt interzis să intri în Ucraina pentru această treabă fiindcă atunci când iei au votat legea învățământului și legea folosirii limbii materne atunci împreună cu câțiva colegi din PMP este adevărat și după aceea din PNL ne-am ridicat fiindcă e acolo e vorba și de români și de maghiar și ne-am adresat și Consiliului Europei am avut și în parlamentul României o hotărâre și eu nu știam că am interdicție de a intra în Ucraina. Acum în primăvară acestuia an am vrut să intru în Ucraina la graniță, m-a oprit, nu m-au lăsat. M-am interesat și eu de ce și din această cauză este. Este inacceptabil, inacceptabil ce fac ucrainienii și lovesc în comunități loiale statului și comunități care nu au creat probleme niciodată statului. Inacceptabil, deci presiuni și mai mari.
MODERATOR: Mulțumim, o întrebare de pe Facebook, e mai apropiată de generația noastră și în același timp de prerogativele președintelui României. Cum vă poziționați față de licitație pentru rețeaua 5g și cum credeți că poate influența politica externă a României.
KH: Eu sunt pentru a introduce foarte repede această tehnologie, această nouă generație 5c dar sunt extrem de reticent în ceea ce îi privește pe chinezi de la Huawei și sunt de acord cu americanii. Mare atenție, mare atenție. Pentru a asigura o securitate cibernetică cât de cât și mai mult decât atât dar trebuie să găsești modalități prin care introduce tehnologia 5g în România la scară largă.
MODERATOR: Mulțumim o să mai luăm chiar ultima întrebare din sala, era o mână ridicată în stânga de foarte mult timp.
PARTICIPANT: Mulțumesc Mircea, Ciprian Văcaru este numele meu, președinte organizație tineret De la Blocul Național Sindical. O temă foarte importantă a acestui summit al tinerilor a fost viitorul muncii și vă întreb pe dumneavoastră în rolul de mediator pe care îl veți avea dacă deveniți președinte al României care este aplecarea dumneavoastră asupra modificărilor legilor în privința muncii și mă refer aici la codul muncii și la legea dialogului social, legi care stau în parlament de ani de zile și care au o problemă asupra ceea ce înseamnă viitorul muncii, mulțumesc.
KH: Dacă Parlamentul adoptă într-o formă cu care structurile sindicale nu sunt de acord, trimit Înapoi in Parlament.
MODERATOR: Domnul Paleologu nu vrea să mai răspundă. În regulă cu permisiunea și a dumneavoastră, cu rugămintea să ne și răspundeți, o să mai luăm două întrebări, o haină neagră în spate și în față..
CTR: Îmi cer scuze o secundă că intervin Mihai Dragoș președintele încă câteva zile al Consiliului Tineretului din România. Ce aș vrea să fac este în primul rând să vă mulțumesc pentru disponibilitatea de a fi venit aici. Chiar e un lucru important să avem candidații la prezidențiale și ocazia să dezbatem și aș vrea să îmi cer scuze, să îmi prezint scuzele atât față de dumneavoastră cât și față de colegii din sală în cazul în care formatul sau claritatea formatului nu au fost pe măsura exigențelor tuturor.
TP: Nu e vorba de exigențe e vorba de altceva noi suntem singurii care am venit și văd că suntem certați că răspundem cu ce știm noi. Adică, nu vă supărați, am venit aici suntem foarte bucuroși să stăm de vorbă cu dumneavoastră. Pot să stau și eu până la 4:15 mai puțin decât domnul Kelemen, că am o emisiune la ora 5:00. Pot să stau mai mult dar ori mi se spuneam niște lucruri foarte clare că nu am voie mai mult de două minute ori.. și de ce, de ce să sunt criticat pentru că răspund cu instrumentele pe care le am eu. Nu chiar, nu înțeleg lucrul ăsta și credeți-mă că interacționez cu foarte mulți tineri având tocmai meseria pe care o am. Nu, nu vă cereți scuze că nu e chiar nu e cazul nu deci nu e vorba de vreo supărare. Da, normal e sa certați pe cei care nu au venit. Să îi certați pe cei care nu vin la dezbateri, care fug de dezbateri. Asta mi se pare mai grav că unul dintre noi vorbește mai mult că aveți impresia că nu am răspuns bine la o întrebare. Mai e un lucru, văd că este o apucătură pe care o au și profesorii români, dacă nu răspunzi cum vor ei, te sancționează. Scuze, că nu am răspuns cum au așteptat unii, am răspuns cum am priceput eu mai bine, cum am priceput eu mai bine.
MODERATOR: Bun chiar ultima întrebare. Pot să iei mai multe întrebări, cu siguranță însă pe de o parte membrii juriului pentru desemnarea următorii oraș capitală tineretului trebuie să își continue deliberările. În același timp orice dezbatere cu cât devine mai lungă, cu atât devine mai puțin relevantă. Cu riscul de a exista și întrebările mai puțin comode dar asta înseamnă dezbatere și chiar cred că e important cadrul în care ne-am întâlnit. Așadar rugămintea colegii mele să transmite microfonul în spate, colega noastră în haină neagră, iertare:
PARTICIPAT: Bun. Mulțumim pentru această dezbatere fruptuoasă, cu răspunsuri nuanțate, cu multe referințe foarte frumoase. Aștept să se introducă retorica la Drept și aș vrea să.. având în vedere că s-au discutat foarte multe lucruri și interesante despre modificările pe care le ați vedea constituționale despre vot, despre educația, investiția în educație și în infrastructură și în cele mai importante domenii, am vorbit despre mediu; aș fi vrut să pun o întrebare despre justiție, despre perspectivele dumneavoastră în sistemul justiției din România cum ați vedea, ce mecanisme ați vedea schimbate, îmbunătățite și ce panglici ar trebui să tăiem și în acest domeniu.
TP: E foarte vast, întrebarea, ce îmi vine acum în minte este subminare secției speciale văd ca ați dat din cap, am nimerit o, dar sunt multe lucruri care trebuie luate în calcul si să vă mai spun ceva, asta ca filozofie generală. Eu nu prieten că le știu pe toate nu pretind că am răspunsuri la toate și mi se, eu am chiar o mare neîncredere în politicienii care pretind că au răspunsuri la toate. În materie de justiție, am câteva idei așa ca cetățean care e interesat de chestiune. Cred că eforturile PSD-ului din ultima vreme de a încăleca justiția au fost dezastruoase si asta se vede în raportul MCV publicat zilele trecute. Cam asta ar fi observație de ordin general. Sa sunt mult mai multe lucruri de spus despre asta dar sunt e un subiect extrem de vast și poate că prietenul Kelemen Hunor are alte idei legate de alte aspecte
KH: Eu subiecte despre care, pe bucăți pe căperi putea vorbi foarte mult și ar trebui să vorbim foarte mult în principiu eu și aborda din perspectiva președintelui și din perspectiva reformei constituționale. Eu aș sparge sistemul în două. Acuma sunt secții diferite pentru judecători și pentru procurori dar constituția nu permite să mergi mai departe pentru o reformă constituțională. Trebuie gândită spargerea sistemului să fie pentru judecători separat și un Consiliul pentru procurori care garantează independența justiției. Politicul nu poți să îl scoți în sensul că ministrul justiției va fi politic fiindcă avem guvern politic, președintele permanent va fi un om politic, nu va fi un călugăr franciscan. Degeaba dorește să facă… bun… și președintele este un om politic importat este să nu există o influență asupra actului justiției dincolo de a numi pe judecători și procurori dar fără o altă ingerință în proceduri și în hotărâri la nici un nivel.
Problema noastră în această perioadă de zece cincisprezece ani de zile că nu vorbim doar pe patru cinci ani de zile că marea majoritate a societății a pierdut încrederea atât în clasa politică cât și în sistemul judiciar și trebuie să încercăm să readucem această încredere, atât de procurori procurorii sigur au o meserie extrem de grea dar și în judecători. Judecătorii sunt mai importanți din punctul meu de vedere fiindcă ei decid și ei spun care este adevărul în acel caz în acea speță. De ce se poate foarte multe de discutat da ar trebui să încercăm să implicăm mai multe asociațiile profesionale și să dăm mai multe responsabilitate CSM-ului bineînțeles retragerea politicului doar la acel nivel unde nu pot să evităm cât timp trebuie să propună pe baza trebuie niște criterii, niște metodologii, proceduri.
Nu sunt jurist, nu cunosc, nu vreau să intru în mai multe detalii și președintele sigur are un rol important constituțional. Nu poți să scoți pe președinte și președintele tot timpul va fi un om politic dar trebuie să fie un om care nu dorește să se implice mai mult decât a cazul și serviciile secrete, serviciile secrete în justiție nu au ce căuta. Nici în procedură nici în momentul în care ajunge pe masa judecătorului. Dacă doar o zecime e adevărat din ceea ce se vehiculează, inclusiv cu protocoalele secrete avem o mare problemă și despre acest lucru trebuie să discutăm. Eu sunt pentru servicii secrete performante, puternice. Orice stat are nevoie de servicii secrete dar are nevoie și de justiție independentă.
MODERATOR: Și pentru a încheia într-o notă chiar pozitivă eu cred că ce sa întâmplat astăzi e dovada faptului că suntem nevorbiți. E ca atunci când se întâlnesc doi prieteni după foarte mult timp se acuză reciproc că unul sau celălalt nu a sunat nu a făcut primul pas. Acesta este semnul pe care eu îl înțeleg că trebuie să veniți mai des în fața tinerilor să avem timp suficient să punem întrebări astfel încât atunci când ajungeți acolo sus să puteți să ne reprezentați reprezentativ dacă îmi este permisă asocierea.
Dați-mi voie să mulțumesc în numele organizatorilor CTR, ANOSR, CNE, FONTIS în sprijinul guvernanței centrul evenimente agora. A celor doi candidați la alegerile prezidențiale domnul Theodor Paleologu și domnul Kelemen Hunor pentru că acceptați invitația noastră. Suntem siguri că vom mai avea să le contexte și avem încredere că veți acceptat din nou invitația.
Această dezbatere face parte din cadrul campaniei cunoaște-ți candidatul în Iași Capitala Tineretului din România în cadrul Summitul Tinerilor 4.0.
Eu am fost Mircea Meriacri coordonatorul programului Iași capitala tineretului din România și președintele FONTIS. Mulțumim tare mult că ați fost alături de noi. Mult succes, domnule Paleologu, domnule Kelemen, mi-a șoptit cineva în cască. Unu ultim drept la replică domnul Paleologu.
TP: Nu e un drept la replică. Am fost bucuros că m-ați invitat așa că vă invit deja de pe acuma de Crăciun la Cotroceni. Te invit și pe tine.
KH: Nu am înțeles de ce vă invită in numele meu la Cotroceni.
MODERATOR: Mulțumim încă o data dumneavoastră că ați fost alături de noi și celor de pe Facebook. Campania cunoaște-ți candidatul continua așteptăm așa cum ziceau și invitații noștri și pe ceilalți candidați să se înscrie în această cursă. E importantă dezbaterea tinerii o așteaptă pentru a merge la vot și a alege în consecință. Mulțumim încă o dată.
TP: Dacă vin alții ne mai chemați pe noi?
MODERATOR: Mulțumim tare mult. Să aveți o zi excelentă!
https://www.facebook.com/consiliultineretului/videos/1160900567445409/