fbpx

Dan BARNA în dialog cu TINERII: stenogramă (material informativ prietenos cu TINERII cu DEFICIENȚE DE AUZ) + video

Trei dintre prezidențiabili au acceptat să intre în dialog cu tinerii, iar acele întâlniri au fost trasmise în direct. Dar, pentru că nu toți tinerii au avut acces la ele (mai ales cei cu deficiențe de auz) și pentru că ne dorim ca un număr cât mai mare de tineri să voteze informat, punem la dispoziție stenogramele celor două întâlniri.

Stenograma acestei prime întâlniri a fost realizată de Ioana BĂLTĂREȚU (colaborator extern – politici publice – al FITT).




Consiliul Tineretului din România (CTR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Național al Elevilor (CNE) și Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Iași (FONTIS), în cadrul programului Capitala Tineretului din România, ediția a IV-a (Iași), au provocat pe candidații la Alegerile Prrezidențiale 2019 la un dialog cu tinerii.

Candidații care au răspuns invitației au primit, în avans, un set de întrebări prestabilite, aceștia urmând să-și susțină răspunsurile în întâlnirea plenară.

Astfel,


Dan Barna răspunde invitației din cadrul campaniei “Cunoaște-ți candidatul” în data de 20 octombrie 2019 (Iași).

întâlnire moderată de Mircea MERIACRI (FONTIS) 

D.B. (Dan Barna): Salut. Avem un timp destul de limitat, la 5 cel mai târziu trebuie să plec ca să prind un avion, așa că voi fi foarte snap așa și pe intervenții și pe răspunsuri. În primul rând, vă mulțumesc că v-ați făcut timp să veniți într-o zi de weekend să mă vedeți, să avem ocazia să stăm de vorbă, asta înseamnă mult și… mă uit așa la voi și mi-e foarte clar din experiența mea de om care a fost și în asociații studențești, am fost și în conducerea națională la ELSA niște ani de zile la Asociația Europeană a Studenților în Drept, și-n AIESEC chiar fondator de la începutu-ăla când erau doar 3-4 oameni care-și băteau capul cum să facă AIESEC în România și.. din perspectiva asta mi-e foarte clar că am în față câțiva dintre viitorii miniștri și oameni care vor guverna România în perioada.. în anii care urmează. Și obișnuiți-vă cu ideea asta, că nu o să fie prea mulți alții care să facă asta. E despre noi și despre voi într-o foarte mare măsură și exact cei care-și asumă să vină la acest gen de evenimente și să-și rupă din timpul de film, viață, prieteni, relații și să conteze un pic pentru comunitate sunt oamenii pe care se construiește viitorul care așa arată.

Sunt din Sibiu, sunt avocat, am făcut facultatea de drept, am terminat-o în ’98 la București, am fost în ELSA în prima.. cum vă ziceam, în perioada de studenție și niște ani buni după aceea, că m-am lăsat greu dus din organizațiile de tineret. Am mai vorbit cu câțiva dintre voi și aici și știu că-s mai mulți în povestea asta, care continuă să fie tineri și e foarte bine să fie așa. Am.. am încercat să lucrez o perioadă în drept în.. mă rog, în firmă de, în firmă de drept, într-o companie, într-o casă de avocatură, dar mi-am dat seama că nu asta voiam să fac în viață și prima recomandare pentru voi este să îndrăzniți să faceți ce simțiți că vă face să vă simțiți bine. Eu, după un an de zile într-o casă de avocatură mi-am dat demisia într-o dimineață ca oricare alta pentru că în zona asta de drept și de avocatură lucram cu oameni cu, mă rog, supărări…necazuri, chestiuni pe care le rezolvi în tribunal, pe când eu vroiam să lucrez cu oameni care au vise și idealuri și care lucrează în proiecte.

Și, de atunci, din 2000 am lucrat în ceea ce înseamnă proiecte europene și 20 de ani am lucrat în..în, cum spuneam, consultanță pe proiecte europene pentru că acolo sunt oameni cu idealuri și acolo simțeam că mă regăsesc. Am fost consultant al delegației Comisiei Europene și după 2006 am creat o companie.. de consultanță pe finanțări, pe fonduri europene în principal și din 2006 în 2016, pornind de la zero la propriu, adică eu împreună cu încă.. am fost inițial 4 asociați, după care am rămas doar 2 în câteva luni după aceea, am reușit să facem site-ul fonduristructurale.ro care e și în momentul de față cel mai important în domeniul fondurilor europene.

Asta a ținut până în 2016, când, nu știu.. cei care urmăriți politica poate ați auzit.. dacă nu, o să vorbesc foarte repede cu povestea. Sărbători de Paști, eram la socri, a sunat telefonu’, era Dacian Cioloș, mi-a zis „Bună ziua domnu’ Barna, nu vreți să deveniți secretar de stat la mine în guvern? Eu am crezut că-i o glumă a unor prieteni, am făcut o hăhăială și o glumă clasică, „da, da’ sigur, hai să revenim, zi-mi care ești”. ”Nu, chiar sunt eu, premierul României, ai.. aveți timp până marți să vă decideți”. Am slăbit de Paști 3 kile când toată lumea se îngrașă, la ideea să mă duc să lucrez la stat. Până la urmă am acceptat provocarea și ideea asta că, am zis „bun, -era luna mai- până în decembrie”-când urmau să fie alegeri- lucrez la stat, încerc să contribui, să ajut și eu, ca să meargă lucrurile mai bine în România -chiar ăla a fost motivul-”. 6 luni.. e ca și cum aș fi fost chemat în armată. Zic „ok, merg”.

Am lucrat alea 6 luni la ministerul fondurilor ziua și noaptea, au venit în țară 7,2 miliarde de euro și prin munca mea și a colegilor de acolo. Am înțeles ce înseamnă blocaj, am înțeles ce înseamnă birocrație, am înțeles de ce statul de fapt nu funcționează- și din cauză de nepoți, clientelism și.. politruci băgați în sistem, și din cauză de oameni care ar vrea să facă lucruri, dar nu sunt susținuți și din multe alte motive. Am înțeles că îmi va fi greu să mă întorc în business și în activitatea mea economică dinainte.

Mm.. am intrat în USR, era partidul în care aveam încredere la momentul ăla, era singura alternativă nouă și proaspătă, aerisită și am candidat atuncea în decembrie 2016 la parlamentare, ca deputat de Sibiu. USR a luat 9% la nivel național, am devenit al treilea partid din România. În Sibiu am reușit să scoatem 24%, se pare că i-am convins cumva pe sibieni să voteze mișcarea. Planul meu, și vă zic apropos de îndrăzneala de a intra pe ușă când ți se deschide, că de fapt asta vreau să rețineți: în viață apar mereu oportunități și folosiți-le, pentru că, dacă intri pe o ușă pare că mergi într-o direcție, dar se vor deschide întotdeauna mult mai multe și veți avea mereu foarte multe opțiuni. Pentru că, gândiți-vă, eu acum candidez la președinția României, credeți că îmi trecea prin cap la momentul ăla de acum 3 ani că voi fi în situația asta în fața voastră? Nici pe departe, dar lucrurile au evoluat tocmai pentru că am acceptat de fiecare dată provocarea care mi-a venit în față.

Și când am acceptat să fiu deputat de Sibiu, am intrat în parlament, planul meu era de o banalitate.. fabuloasă. „O să stau 4 ani discret, liniștit, să văd dacă mă pricep sau nu la politică, dacă sunt suficient de bun ca să mă descurc” în meseria aceea nouă care pentru mine era complet.. complet neexperimentată. După vreo 3 săptămâni președintele de atunci al USR mi-a zis, mi-a propus să devin purtător de cuvânt ”Hai să fii tu, Dane, că pare că vorbești cel mai bine”. Am acceptat provocarea, din nou, deși mi-am dat seama că se va duce ideea de prezență liniștită în parlament va dispărea. După care a venit referendumul cu familia tradițională, despre care știți, atunci președintele fondator și-a dat demisia și s-a retras din.. din partid pentru că avea o viziune diferită decât cea pe care am susținut-o.. a susținut-o partidul prin referendum. Am devenit și președinte de partid. După, în 2017, după un an de la intrarea în politică, după care a urmat „Fără penali în funcții publice”, inițiativa cu un milion de semnături, vă mulțumesc că ați tras și ați adus semnături, că știu că mulți ați făcut lucru’ ăsta. Am ajuns în situația să facem alianța cu colegii de la Plus, am participat la europarlamentare, suntem al treilea partid, la egalitate cu al doilea, deja am fost.. am dovedit că suntem la egalitate cu PSD, și acum candidez și la președinția României.

Arată ca un roman sud-american de Garcia-Marquez, dar este o poveste reală din România de astăzi, fără să am în spate servicii, baroni, părinți din politică sau alte..nimic altceva, sunt pur și simplu un om care a decis să iasă din confortul de antreprenor și să-și asume să se implice public. Asta e povestea mea pe foarte simplu și pe foarte rapid, vă răspound la orice fel de întrebare vreți legat de orice activitate, putem să schimbăm lucrurile și este acuma momentul, nu peste 5 ani, nu pete 10, acum e momentul când componenta aia activă, dinamică din societate a decis să se implice politic pentru că USRu’ și alianța USR-Plus au apărut nu pentru că voiam să fim politicieni, că puteam să fiu și acuma liniștit cu firma mea de proiecte și să merg în vacanță cu soția, să am viața liniștită, dar dacă nu ne implicăm niciunii sau plecăm toți din țară , precis n-o să se schimbe nimic.

Dacă începem să ne luptăm și să ne implicăm, o să schimbăm niște ceva și următorii, că de aia spun că voi sunteți următorii, 100%, asta nu e o chestie de dacă, e doar o chestie de câți dintre voi, următorii veți fi voi și veți porni de acolo de unde eu și colegii mei din USR și din Plus o să lăsăm lucrurile în..în lunile și anii următori. Da’.. s-a produs .. swiftul ăla în România în care oamenii care sunt educați și înțeleg ce se întămplă, înțeleg că trebuie să se implice și politic, că nu există nicio altă cale.

Mersi.




M.M. (Mircea MERIACRI – moderator): Mulțumim și noi. Vom trece direct la următoarea etapă a acestei întâlniri, și anume sesiunea de întrebări închise, cu rugămintea, domnule Dan Barna, să folosiți doar întrebări închise la sesiunea de întrebări, urmând ca .. să reveniți cu mențiunile de rigoare dacă simțiți nevoia pentru fiecare întrebare după ce finalizăm setul de întrebări. Întrebările vor fi adresate de președintele Consiliului Tineretului din România, domnul Mihai Dragoș. O să rog unul dintre colegii mei să îl ajute cu un microfon.

M.D.: Bună ziua și vă mulțumesc și eu că ați acceptat invitația noastră la dialog. Într-adevăr, ne bucurăm că avem ocazia să desfășurăm această campanie și trebuie să apreciez de asemenea participarea tinerilor la vot la europarlamentare, care cred că a ridicat interesul factorilor de decizie față de generația noastră și sper ca astfel de întâlniri să contribuie și mai mult, ulterior și la participarea tinerilor la vot și la implicarea lor în toate modurile posibile în viața publică.

Aș vrea să încep acum cu întrebările propriu-zise, ele sunt rezultatul unei consultări cu membrii și partenerii noștri. Prima întrebare: ce procent din PIB veți susține să fie alocat pentru educație?

D.B.: 6% este un obiectiv de mandat asumat.

M.D.: Susțineți reducerea vârstei minime a candidaților pentru algerile parlamentare la 18 ani, pentru ambele camere?

D.B.: Categoric, da. Tinerii trebuie să fie reprezentați, putem avea o dezbatere dacă și la Senat, dar categoric da, această vârstă trebuie redusă.

M.D.: Susțineți reducerea vârstei de votare la alegerile pentru consiliile locale și județene la 16 ani?

D.B.: Da, fără nuanțe.

M.D.: Dar la alegerile parlamentare, indiferent de cameră?

D.B.: Da.

M.D.: Susțineți posibilitatea de recunoaștere a cuplurilor de același sex prin parteneriat civil sau căsătorie? Ne referim la căsătorie în sens civil, nu religios, evident.

D.B.: Susținem parteneritul civil, am fost consecvenți pe acest mesaj întotdeauna.

M.D.: Între toate asumările pe care le aveți pe acest mandat, care sunt primele domenii vizate și unde se situează educația?

D.B.: Educația este una dintre primele 3 priorități ale programului meu după cum găsiți și în programul de pe net. Celelalte priorități țin de infrastructură și de.. de partea de sănătate.

M.D.: Mulțumesc. Susțineți introducerea Educației pentru Sănătate, inclusiv pentru educație pentru sănătate sexuală și contraceptivă, în școli?

D.B.: Aicea nu-i niciun fel de dubiu. Da, clar, apăsat, hotărât.

M.D: Susțineți introducerea educației juridice în școli?

D.B.: Da.

M.D.: Susțineți sprijinirea parcursului european al Republici Moldova prin integrare comună în Uniunea Europeană, sau prin unire?

D.B.: Da, susțin.. susțin de fapt integrarea Moldovei în.. în ceea ce înseamnă România și.. Uniunea Europeană, o să detaliez… mai încolo. Adică sunt niște nuanțe aici, asta vreau să spun. De fapt, acum unirea nu-i posibilă.

M.D.: Ok, mulțumesc. Pe o scară de la 1 la 10, în ce măsură va fi o prioritate pentru dumneavoastră îndeplinirea criteriilor pentru ridicarea MCV și aderarea la spațiul Schengen?

D.B.: MCV este un instrument pe care eu îl văd la nivel european extins, adică văd extinderea lui și.. iar spațiul Schengen este o prioritate pe care sunt convins că guvernarea USR-Plus o va.. o va realiza.

M.D.: Mulțumesc!




M.M: Mulțumim și noi.. Mihai. Domnule Dan Barna, dacă aveți nuanțe despre care povesteați că ați vrea să le detaliați vizat întrebările de mai sus.

D.B.: Doar la.. la chestiunea cu Moldova e de detaliat un pic. În momentul de față, dacă ar fi referendum astăzi în Republica Moldova, doar 35% din cetățenii români de acolo ar vota pentru..din cetățenii din Republica Moldova ar vota pentru unire. Or.. lucru’ ăsta se întâmplă pentru că acuma ei simt și au percepția că bunăstarea vine dinspre est. Și soluția față de Republica Moldova este ca România să devină furnizorul de bunăstare pentru cetățeanul obișnuit din.. din Republica Moldova, ceea ce înseamnă că trebuie să vină beneficii vizibile la nivel de familie, la nivel de individ pentru cei de acolo, ceea ce înseamnă interconectarea pe gazoduct, pe partea de gaz, cu.. Iași-Ungheni; ceea ce înseamnă câteva dintre podurile acelea, au fost 13 poduri.. în perioada interbelică între.. între ceea ce e acuma Moldova și România; ceea ce înseamnă continuarea investiției în școli și grădinițe, dar nu doar partea de renovare care se întâmplă în prezent – pentru că am fost acum 2 săptămâni la Chișinău și molodovenii îmi spuneau că e foarte bine că România finanțează reconstrucția de școli și renovarea acestora, dar în școlile acelea copiii învață să uite limba română, pentru că învață curriculă și educație rusească – or, prezența României acolo trebuie fie nu numai prin clădiri renovate, e foarte bine, dar și prin componentă educațională, prin dascăli și material și curriculă de educație în limba română și de educație în cultura română. Pentru că dacă furnizăm…chestiunea întotdeauna când vorbești de apropierea între două teritorii și într-o parte de Românie care e Republica Moldova acuma, asta se poate să funcționeze și poți să construiești politic dacă ai un suport popular. Or, ceea ce am făcut -ceea ce n-am făcut noi ca politică de 30 de ani- a dus la pierderea acelui suport popular, pe care acuma trebuie să îl reconstruim.




M.M.: Mulțumim. Sesiunea întrebărilor deschise, pe care o vom începe acum, va fi sprijinită din sală de 4 reprezentanți ai structurilor de tineret, care reprezintă și inițiatorii acestei campanii. O să îi nominalizez pe toți, după care vom începe cu președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România, Petrișor-Laurențiu Țucă. De asemenea, la sesiunea întrebărilor deschise o vom auzi și pe colega noastră Antonia Pup – președintele Consiliului Național al Elevilor, pe colega noastră Teodora Balaș – vicepreședintele Consiliului Tineretului din România și pe colegul nostru Cristin Murafa – vicepreședintele Federației Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Iași. Petrișor, te rugăm:

PLȚ: Mulțumesc, Mircea! Vă salut, mulțumesc că ați răspuns la invitație. Aș vrea să discutăm un pic despre sfera învățământului superior, dar un aspect care impactează și învățământul preuniversitar. Ce părere aveți dumneavoastră despre modul în care sunt formate în momentul de față cadrele didactice, cum ați îmbunătăți acest sistem, cum vedeți ca.. specialiștii dintr-un anumit domeniu, care activează și au experiență într-un anumit domeniu, profesioniștii, să fie integrați în sistemu’ de predare și cum ați stimula predarea în mediul rural? Mulțumesc.

D.B.: Bun, la componenta legată de.. sau nu, hai s-o iau altfel. În programul meu, pe educație este componenta aceatsa care vorbește de calitatea în educație, pentru că ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani în educație la toate nivelurile, și mai ales la nivelul primar unde de fapt creezi.. faci pornirea care e fundamentală.. s-a investit în parea de access și participare, transportul elevilor, masă caldă, lucruri.. firești, necesare, foarte necesare fără îndoială, care aduc.. cresc participarea copiilor, dar în partea de calitate a învățământului, actului educațional, lucrurile stau.. arată foarte rău. Și.. una dintre soluții.. sunt mai multe direcții dar, na’, dat fiind timpul o să punctez doar 2 elemente care se apropie de ceea ce ați întrebat dumneavoastră.

Una dintre direcții ține de.. de infrastructură, e nevoie în educație așa: de infrastructură de calitate, ceea ce înseamnă clădiri noi pentru școli la toate nivelurile, dar vorbim și de infrastructura soft, și aia este de fapt… acolo vorbin de calitate, pentru că atâta timp cât mai ai clase unde vorbești despre.. la ora de informatică scrii cu creta pe tablă… despre informatică, nu prea avem ce să discutăm. De aceea, dotări, tablete, calculatoare, lucruri, în toate școlile, inclusiv în mediul rural, este una dintre direcțiile fără de care nu ne putem aștepta la performanță.

Cealaltă direcție ține de formarea cadrelor didactice și de..asta era elementul principal al întrebării, de pregătirea continuă a profesorilor de la învățători, până..până la profesori, pentru că foarte mulți din păcate sunt în continuare în logica metodelor educaționale de acum 30 de ani. Ori, lucrurile acestea trebuie schimbate și una dintre măsurile fundamentale necesare este să ne plătim profesorii exact ca pe medici sau pe judecători. Pentru că în momentul de față, salarizarea fiind foarte proastă, mai ales în zona de învățământ primar, salarizarea fiind foarte proastă, efectul este că dascălii de vocație, dascălii talentați mulți dintre ei ies la pensie, iar cei.. resursa umană nouă care vine, vine de fapt ca soluție finală la oameni care nu s-au descurcat în alte domenii.

Or nu te poți aștepta să ai performanță cu dascăli care se refugiază în învățământ și nu vin din vocație și din talent. Și asta a fost, e o poveste pe care o spun de fiecare dată, pentru că e foarte puternică- perioada aia interbelică, dintre cele două războaie, în care România a fost grozavă la nivel de resurse umane, de clasă de mijloc, s-a întâmplat nu pentru că a fost o stea norocoasă în generațiile acelea, ci pentru că la 1900 Spiru Haret alocă 17% din buget în educație, profesorii au venituri fparte mari, sunt publicați în monitorul oficial, sunt respectați, au un statut social foarte ridicat, asta atrage în învățământ oameni competenți și valoroși. Și dacă ai un mecanism care îți atrage profes.. persoane competente care devin dascăli , persoane valoroase, intelectual.. dotate intelectual, copii educați la 1900 devin, după Primul Război Mondial, după 1918, devin exact componenta aia activă a societății care a făcut ca în interbelic să avem și ingineri, și arhitecți, și economiști, și scriitori grozavi și spectaculoși. Tot ce învățăm noi prin manuale cam de pe acolo sunt, din perioada aia.

E, asta s-a întâmplat pentru că s-a investit în educație, de-aia soluția e 6% în educație și de aia trebuie să ai un mecanism de formare continuă, pentru că noi acuma, învățătorii care folosesc metode moderne.. de la Oxford sau așa, sunt văzuți în România ca un fel de Messi, de Cristiano Ronaldo în educație, când ăla ar trebui să fie de fapt standarul. Standardul, ar trebui să folosim în educație la toate nivelurile exact nivelul actual de standarde educaționale europene, nu să ni se pară „wow, cineva folosește ce se folosește în restul europei”, că e ridicol.

De-asta soluția este.. sunt mecanisme și investiții în salarizare, în formare profesională continuă pentru dascăli și… în tehnici moderne de educație, care să devină standardul obișnuit, iar pentru mediul rural într-adevăr, sunt facilități, de natură fiscală, prin care să fie încurajați învățători, rpofesori, să meargă și în zona rurală, acolo unde… unde e necesar acest lucru.




M.M: Mulțumim, domnule Dan Barna. Antonia Pup, președintele CNE.

A.P.: Bună ziua și vreau în primul rând să salut toți tinerii care și-au rupt astăzi puțin din timpul lor și mai ales văd foarte mulți elevi în sală, ceea ce ne dmeonstrează că, deși nu sunt foarte mulți elevi care au drept de vot, ei doresc și știu că trebuie să voteze informat și noi, la Consiliul Național al Elevilor, milităm pentru acest aspect. Conform Constituției, Președintele României nu are foarte multe atribuții pe zona de educație, dar ceea ce noi dorim să vă întrebăm și cred că și colegii mei ar vrea să știe: care sunt, după părerea dumneavostră cele trei mari probleme care se întâmplă la firul ierbii în educație și cum, sau care sunt posibilele soluții pe care dumneavostră le vedeți în momentul de față? Mulțumesc.

D.B.: Vă mulțumesc pentru întrebare. Am acoperit cumva răspunsul, sunt 3 direcții prioritare despre care vorbesc și asta spun: dotări, pe partea de infrastructură hard, care.. nu mai poate fi ignorată, adică nu poți să ai în continuare școli cu.. în mediu’ rural cu toaletă în fundul curții sau… acuma, multe clădiri, chiar și în mediul urban care iarna sunt un coșmar, vara sunt un coșmar.

Nu, lucrul ăsta n-are cum să funcționeze, deci.. deci investiția hard. Investiția… investiția în dotări și practici, metodologii moderne de educație care sunt foarte practicate în celelalte țări europene și cea de-a treia direcție despre care, la care am punctat chiar la întrebarea de acolo.. este cum actualizăm standardele de educație astfel încât ceea ce învață tinerii să fie adaptat pe piața muncii. Pentru că am fost în… în ultimele două luni am fost în toate județele din România, foarte mulți antreprenori se plâng exact de problema aceasta că ceea ce invață elevii la nivel de… de liceu sau chiar studii superioare n-are aproape nicio legătură cu ceea ce înseamnă viața profesională ulterioară.

Or adaptarea aceasta a curriculei nu trebuie să fie… pare un deziderat despre care toată lumea vorbește de ani de zile, dar nu se întâmplă și , în momentul în care schimbi, în momentul în care schimbi și, brusc, vorbeam cu oameni din industrie care spuneau că efectiv își aleg… „își aleg”, caută, găsesc clase în licee locale și se duc ei și le predau și asta vine și cu întrebarea anterioară- se duc ei și își trimit… profesioniștii din firmele respective, comandă numerică pe mașini pentru diverse strunguri digitale sau..depinde de tipul de industrie, fie că e alimentară  și… spuneau „învățământul nu ne ajută și atuncea mergem noi și, extracurricular, îi învățăm pe viitorii absolvenți ce trebuie să știe ca să putem să îi angajăm după ce termină studiile”, știi. Și asta trebuie să fie de fapt furnizat de către sistemul public de stat, nu sp fie o soluție de shortcut inventată local fie fiecare… de diverși antreprenori  care au resurse.

Și la șantierul naval Galați aceeași poveste, și în mai multe locuri în care pur și simplu te descurci pe plan local că te înțelegi cu un liceu. Dar ar trebui ca sistemul nostru să genereze în mod firesc mecanismul aceste prin care profesioniștii să poată să predea în cadrul orelor respective, astfel încât tinerii să se… să învețe.. în mod.. să se adapteze la informația de care au nevoie după aceea.




M.M: Mulțumim. Teodora Balaș, vicepreședinte CTR. Teodora, te rugăm.

T.B.: Bună ziua tuturor, mă bucur foarte mult că avem ocazia să fim astăzi aici și voiam să vă spun că cee ce se întâmplă astăzi în această sală este chiar materializarea viziunii Consiliului Tineretului din România asupra cum ar trebui să se petreacă lucrurile într-o Românie ideală, faptul că avem astăzi aici un dialog deschis cu dumneavostră este mai mult decât îmbucurător, așa că o primă întrebare din partea Consiliului Tineretului din România este în ce măsură credeți că lucrul cu tinerii, voluntariatul și activitățile organizațiilor de tineret și a structurilor de reprezentare a tinerilor sunt importante pentru dezvoltarea României și, de asemenea, cum ați susține dezvoltarea acestora.

D.B.: Când tinerii se implică, se schimbă lumea. Așa funcționează dintotdeauna. Întotdeauna există.. de aceea sunt și cicluri politice și cicluri istorice în care societățile se schimbă, prin revoluții sau prin…prin implicarea tinerilor. Acuma suntem într-un astfel de moment, deci după 30 de ani de la rezoluție, după ce am încercat toate variantele cu vechea clasă politică și cu ce a lăsat regimul comunist ca prospătură după revoluție ca să spun așa. Acea componentă și-a epuizat soluțiile și acuma este un moment în care… eu îi spun componenta activă a societății, în care tinerii înțeleg că trebuie să se implice și politic pentru că altfel nu se pot schimba lucrurile și… nu vrem de fapt să plecăm toți din țară și… cumva și de asta candidez, pentru că jumătate din tinerii de liceu declară astăzi că vor să plece din țară, ceea ce mi se pare un… un procent de-a dreptul dramatic, pentru că n-o să mai avem viitor, în logica asta n-o să mai avem viitor și din perspectiva aceasta mesajul meu e unul foarte ferm că trebuie să implicăm tinerii, că aceste organizații, cum sunt organizațiile pe care voi le reprezentați sunt foarte importante în dialogul pentru dezvoltare pe care îl voi face ca președinte al României, pentru că nu cred că e cineva care înțelege mai bine cum arată societatea digitală a viitorului decât fix generațiile de tineri.

Și, pentru că multe dinte generațiile de tineri, și voi, și cei mai tineri poate decât voi, sunteți deja persoane digitale, crescute în… în acest, în această nouă paradigmă de funcționare a lumii și generațiile, generația mea și generațiile mai mare decât mine… nu vom putea niciodată să înțelegem această lumea la fel de bine cum voi o faceți. Or România trebiu, și viziunea mea de Românie este o Românie modernă, o Românie digitală, o Românie adaptată universului pe care îl vom construi sau la care vom privi cu gura căscată. Și eu nu vreau să privim cu gura căscată, eu vreau ca voi să fiți o parte din schimbarea aceea și de asta spun că va exista un dialog permanent la nivel de, de președinție cu organizațiile de tineret și vă încurajez să fiți cât de… nu știu, înțelepți puteți să fiți ca să coagulați cât mai mult din mișcarea de tineret care există și din elanul acesta pe care se poate contrui schimbarea.




M.M.: Mulțumim. În continuare o să-l rugăm pe colegul nostru Cristin Murafa, vicepreședintele federației FONTIS să ne adreseze întrebările lui.

C.M.: Bună seara, vă mulțumesc domnule Dan Barna pentru că ați acceptat invitația de a participa la o discuție cu tinerii, vă mulțumesc dragi tineri pentru că ați veni în această seară alături de noi. Întrebarea mea este… are legătură directă cu regiunea de dezvoltare Nord-Est a României, acre este… care are printre cele mai sărace județe din România. Ce ați face dumneavostră în calitate de președinte pentru ca această stare de lucru să fie schimbată în mai bine.

D.B.: Regiunea Nord-Est, unde ne aflăm acuma este una dintre cele mai afectate de… de migrație și… probabil sunt cele mai numeroase familii din România care sunt fracturate de această plecare în străinătate, am întâlnit mulți oameni care… chiar plâng, unii plângeau la propriu pentru că își văd copiii sau nepoții doar de Paști și de Crăciun sau în vacanțe, or asta s-a întâmplat și se întâmplă pentru că această regiune a fost cumva lăsată de-o parte în puțina dezvoltare pe care am reușit s-o generăm ca țară în 30 de ani.

Soluția e una… pe de-o parte cea legată de infrastructură. Obiectivul… obiectivul mandatului meu este acela de a nu mai avea nicio regiune… nicio regiune istorică a României neconectată prin autostrăzi , pentru că în momentul în care ai, ai investiție mare, spitale regionle, Spitalul Regional din Iași este un… o altă bucată de răspuns la… la întrebarea ta. În momentul în care ai astfel d einvestiții, autostrade- și Suceava-București și Iași-Târgu-Mureș, și spital, toate astea creează nu doar locurile de muncă ale unor mii de muncitori care toarnă asfalt, să spun, și ingineri, ci e o întreagă economie colaterală care se generează când ai…e ca un organism, e ca un mușchi căruia îi mai tragi o arteră… Și în momentul în care primește mai mult sânge e mai puternic, e mai zdravăn, e mai viguros.

Exact despre asta e vorba și în dezvoltarea regională. În momentul în care ai artere de transport funcționale, automat vor veni și oportunități de investiții, se vor dezvolta afaceri în zonă, pentru că afacerile… dezvoltarea afacerilor, dezvoltarea economică e dependentă de… conectivitate și de conexiunea rutieră… în cazul de față, or astea sunt câteva dintre… dintre liniile pe care eu le văd necesare tocmai pentru a putea să creezi aicea oportunități de dezvoltare și spun asta pentru că vă spuneam, am lucrat 20 de ani în proiecte pe fonduri europene și… era un paradox cumva în regiunea Nord-Est, în care erau cele mai multe și mai creative proiecte- și la nivel de Iași, de exemplu- și totuși regiunea era săracă, tocmai datorită lipsei infrastructurii și… asta înseamnă că există resursă și potențial, problema este doar ca statul să vină cu acele investiții mari prin care acest potențial să se poată dezvolta.

Gândiți-vă în momentul în care apar mai multe firme sau companii câte servicii conexe sau auxiliare sau colaterale se vor putea dezvolta, care toate vor crea locuri de muncă pentru toți… toată această energie tânără care n-ar mai fi obligată să plece din țară.




M.M.: Mulțumim. Revenim la colegul nostru, Petrișor-Laurențiu Țucă. Petrișor.

P.L.T.: Mi-ați ridicat mingea la fileu cu…cu implicarea tinerilor

D.B.: Am făcut volei și d-asta…

P.L.T.: N-am înțeles…

D.B.: În liceu am făcut volei.

P.L.T.: Excelent. Ați vorbit despre plecare tinerilor din țară… cum vă propuneți să păstrați cât mai mulți tineri în țară și, totdată, să îi atrageți pe cei care au plecat să se întoarcă. Ce măsuri… la ce fel de măsuri v-ați gândit să păstrăm și să creștem absorbția tinerilor din diaspora și cum vă gândiți să combateți și declinul demografic al… al României.

D.B.: Aicea-i… răspunsu-i…eu cred că tinerii nu vor altă țară, cred că vor un alt stat care să-ți ofere șansa să arăți că ești grozav, că voi sunteți la nivelul ăla…și tinerii în general..și faptul că sunteți aicea voi cu atât mai mult… sunteți la nivelul ăla al vieții în care vreți să dovediți că sunteți grozavi- și chiar sunteți. Și asta se poate întâmpla și aici în România și eu asta vreau să dovedesc, deci despre asta e campania mea. Eu cred că putem să ne găsim împreună bucata aia de fericire, de împlinire de fapt aici în România… atâta timp cât statu’ îți dă… îți dă posibilitatea să o faci. Și asta… sunt două paliere: odată oportunitățile concrete- și o să vorbesc imediat despre ele, și exemplul de la vârful statului.

Eu cred că atâta timp cât prin exemplul meu și al colegilor din USR și din Plus o să vedeți că se poate și altfel de atitudine de la ceea ce înseamnă conducerea statului- a președintelui, a miniștrilor, a oamenilor din… din guvernare și, în egală măsură veți că.. putem să facem digitalizare, că putem să… încep să se miște lucrurile astfel încât dacă vrei să îți faci o firmă, să nu mai mergi la 7 ghișee să îți ia o săptămână doar să plimbi hârtii- eu cred că mulți vor accepta de fapt provocarea… să-și încerce norocul ca antreprenor sau ca angajat în start-upuri sau ca orice, aici în țară.

Este și chestiunea, și am vorbit despre reducerea… eliminare impozitului la salariu’ minim, tocmai pentru ca cei care sunt chiar la… la început de carieră și… ne gândeam pentru tineri la niște măsuri prin care s-ar… niște reduceri de cote de impozitare și de contribuții în primii 3 ani, de exemplu, sau 5 ani când intri în… în carieră, tocmai pentru a avea un venit mai bun și în felul ăsta să te apropii de… de banii ăia decenți prin care să poți să trăiești, dar eu cred că, mai ales când ești tânăr, miza nu e neapărat cea financiară, miza este cea de perspectivă să faci ceva ce îți place, ce vrei, ce… îți dă șansa să arăți că contezi. Or, tocmai asta, susținerea antreprenoriatului , susținerea acelor hub-uri de dezvoltare și de… de inovare până la urmă pentru tine sunt câteva dintre direcțiile prin care eu cred că putem și să-i… să reducem numărul de tineri care pleacă, cât și să creăm oportunități ca cei care vor să se întoarcă și… pentru că unii au plecat… au deja un destin bine înșurubat în alte culturi, dar alții mi-au spus, pentru că am fost în foarte multe localități, în foarte multe zone din diaspora, mulți mi-au zis că s-ar întoarce și mâine dacă ar vedea că România merge într-o direcție.

Noi astăzi cumva supraviețuim de azi pe mâine ca țară, nu există o viziune. În măsura în care construim o vizine, și asta nu-i ușor, și asta n-o s-o fac eu singur sau colegii mei, da’ este un lucru pe care putem să îl facem împreună, în momentul în care ai o viziune și o direcție, foarte mulți se vor alătura… direcției aceleia.

P.L.T.: Mulțumesc. Și… acum…

D.B.: Off the record, să vorbim pe bune, zi.

P.LT.: Nu, și aici era o întrebare pe bune, nu, vreau să vorbesc… să readuc în discuție învățământul universitar. Cum vedeți, spre exemplu, integrarea studenților în luarea deciziilor? La nivel european există foarte multe strategii, în special cele ce țin de Procesul Bologna, în care studenții sunt parteneri cu drepturi egale ai comunității academice. Din păcate, în România spre exemplu avem o reprezentativitate scăzută a studenților în alegerea rectorului; nu avem un grad de reprezentare foarte ridicat în diferite consilii, spre exemplu consiliul de administrație, care este forul suprem executiv al unei universități, există doar un singur student. Sau, în consiliile departamentelor, acolo unde se iau deciziile despre… planul de învățământ, fișele disciplinelor, la fel, nu există studenți.

Cum vedeți acest aspect, faptul că studenții nu sunt… chiar dacă strategiile europene- România este semnatară a Procesului Bologna din 1999- strategiile europene văd studenții ca… parteneri cu drepturi egale ai comunității academice, în România există fel și fel de impedimente- că nu contează în alegerea funcțiilor de conducere sau că nu sunt integrați în toate organele executive și deliberative dintr-o universitate, sau nu au reprezentarea necesară. Spre exemplu, cum avem în consiliul facultății, în senatul universitar 25%, de ce n-am avea și în consiliul de administrație 25%- cum vedeți acest aspect, ați susține creșterea reprezentării studenților în astfel de consilii?

D.B.: Programul nostru, programul USR este exact în această linie, conceptul general este „puterea la cetățeni”- și în educație, și în sănătate. În educație, aceasta se declină exact prin participarea… participarea beneficiarilor sistemului de educație directă la decizie și asta se declină mai departe prin faptul că vrem să desființăm, de fapt să restructurăm fundamental inspectoratele școlare, de exemplu, și… merg și spre universități imediat, astfel încât consiliile de administrație ale școlilor și, pe cale de consecință, și alte universităților, mergând mai sus pe caz pe abordarea generală să aibă o putere mult mai mare și să reduci politizarea din sistemul de educație- la universități să zici că n-ai problema asta cu politizarea, cum ai cu inspectoratele la școli dar, din nou, exact, e o nuanță, și asta se face dând mai multă putere părinților și profesorilor la nivelul consiliilor de administrație în școli, luând această putere de la inspectorate, care de fapt acolo înseamnă de fapt elementul prin care politicul intervine în… în mecanismul de educație, la fel și la universități susțin elementele despre care tu ai vorbit. O reprezentare… mai consistentă a studenților și a tinerilor exact, exact în administrarea, să spun, și în strategia de educație a universității, e.. deja devine obligatorie. Știi de ce? Pentru că noi nu mai contăm. Prima universitate din București în ttopul Shanghai, pe la cât, 400 sau… undeva departe jos pe..

P.L.T.: 700

D.B.: …departe jos pe vale, exact. Actualul sistem e clar că nu funcționează. Lumea se schimbă cu o viteză atât de mare, încât e clar că trebuie să-i implici pe studenți și pe tineri, care sunt cei mai adaptați la absorbția asta de schimbare și de… de digitalizare, cum spuneam, pentru că altfel, cu vechiul mecanism, n-avem nicio șansă să schimbăm lucrurile. Deci, viteza de schimbare între generații, vreau să înțelegeți foarte bine lucrul ăsta, e mult mai mare acum decât a fost vreodată în toată istoria umanității- eu am avut noroc să îmi cunosc și străbunicii, și nepoții. Deci, străbunica mea și mă rog,.. bunicii mei față de străbunicii mei, mă rog, doar străbunica am cunoscut-o, au avut aproape aceeași viață- la nivelul bunicilor a mai venit curentul electric. În rest, pe parcursul vieții, celor două segmente, străbunici-bunici, nu s-a schimbat cam nimic, un pic de asfalt și… curent electric. Părinții mei față de bunici, au mai beneficiat de șocul televizorului și, mă rog, mutatul la oraș, apă caldă pe țeavă.

Eu, față de părinții mei, deja… oraș mai mare, digital, tehnologie, Facebook, calculator, imprimantă, toate alea- deja o diferență multe mai mare pe parcursul vieții mele. Nepoții mei, nepoții de… copiii surorii mele… sunt acuma pianiști pe orice gaget vorbim. Pe când eu de câte ori vine un update zic „Aa, au schimbat butoanele, hai să le găsim pe astea noi”. E, și asta pe parcursul, deci pe parcursul unor generații apar mult mai multe schimbări. E, schimbarea asta e mult mai rapidă, cum spuneam, decât eram acum… niște generații… E, și adaptarea înseamnă să le dăm șansa celor mai adaptați, adică tinerilor, să conteze în decizie- și astea sunt și argumente pe care puteți să le folosiți și în lupta pe care voi o duceți pentru a conta în… în lucrurile astea, dar susțin implicarea.. și creșterea procentelor de prezență ale studenților în decizii.




M.M.: Mulțumim. Antonia:

A.P.: „Da, ați vorbit foarte mult despre elevii de liceu care, conform unor consultări pe care le-ați realizat, dacă am înțeles bine, în țară, vor să plece din țară pentru a urma o… studiile, la facultate. Dar… nu cred că ați vorbit suficient de mult despre integrarea în școală a acelor copii care nu au posibilități sau care se află în situații de risc.

Aș vrea să știu care sunt pozițiile dumneavostră… sau care ar fi pozițiile dumneavostră în calitate de președinte al României, candidat la președinție, pentru a asigura integrarea acestor minorități- minorități etnice, minorități sexuale, dar și tinerii cu dizabilități și persoane aflate în situații de risc în sistemul școlar și prin ce măsuri concrete ați facilita accesul lor la educație?

D.B: „Am înțeles… soluția în care cred este aceea a integrării cât mai alrgi a tuturor categoriilor de tineri, de orice fel de  minoritate, cum le spui tu, sau grup vulnerabil, în învățământul standard. Și o educație să promoveze ideea aceasta a toleranței și a friescului unii față de ceilalți, pentru că eu consider că școlile speciale sau.. trebuie să fie de foarte, foarte mare excepție și limitare doar la situații particulare într-adevăr.. nu știu, situații de handicap foarte grav sau situații cu totul particulare. În general, acolo unde se poate, integrarea în comunitatea firească spun, în comunitatea funcțională respectivă este soluția corectă din punct meu de vedere și văd ca următoarele politici să meargă în direcția aceasta.

Dacă vorbim din tinerii de centrele de plasament, susținerea… că am văzut, era și o discuție legată de perspectiv adopțiilor internaționale și .. și elementul acesta. Până la adopții internaționale, văd o suținere a adopțiilor naționale, de la noi de țară… foarte, foarte important, pentru că nu există un mediu în care un copil.. un tânăr să poată să înflorească și să se dezvolte mai bine decât un mediu familial real. Până la urmă și asistenții maternali sunt, deși mulți dintre ei sunt oameni cu un suflet extraordinar și…îi apreciez și admir, vrobim totuși mai degrabă de o meserie asumată, decât de o familie stabilă și formal funcțională. Și, din persepctiva aceatsa, susțin adopțiile naționale într-o măsură cât mai mare, o debirocrtizare a acestui mecanism, iar la partea întrebării tale cu… cum ne raportăm educațional față de diferitele categorii vulnerabile, o integrare în sistemul clasic care să promoveze, însă, prin educație toleranța la toți copiii din comunitatea respectivă o văd ca una dintre direcții.




M.M: Mulțumim. O să mai luăm câteva dintre întrebările deschise, pregătite de colegiii noștri pe baza consultărilor. În același timp, v-aș ruga pe domniile voastre să vă gândiți la potențiale întrebări pe care le aveți și urmează să le putem adresa domnului Dan Barna aici de față. Teodora.

T.B.: Următoarea întrebare nu vizează strict tinerii din România, ci ține de viitorul nostru comun. Astfel, susțineți asumarea țintei de 0 emisii de carbon în Uniunea Europeană în 2050, discutată de liderii statelor membre și asumată deja de mare parte dintre acestea? Și cum ar afecta acest lucru România?

D.B.: Noi suntem… cel mai bun exemplu, ce s-a întâmplat la cu internetul, unde România este acuma una dintre țările cu cel mai bun internet din lume, cred că suntem în primele 3…sau, mă rog, primele 5, nu știu o mai fi recuperat careva… pentru că.. noi ne-am apucat la coadă, după toți ceilalți să-l facem și l-am făcut direct…la standard de fibre optică. Ei, același lucru e și în ceea ce înseamnă dezvoltarea durabilă și tehnologiile moderne, e clar că trebuie să… e clar că trebuie să dezvoltăm… noi suntem un partid și o alianță pro-business. Eu cred că România nu se poate pune pe picioare dacă nu începem să dezvoltăm.. să susținem industria, să susținem activitățile economice, serviciile. Or, dacă tot facem lucrul acesta, ceea ce n-am făcut de 30 de ani, susținerea și poziția viitorului guvern va fi tocmai să folosim direct standardele de… mediu și standardele de… tehnologii prietenoase cu mediul și cu emisiile de carbon în mod particular, la care a ajuns… a ajuns societatea.

Și, din perspectiva asta eu cred că avem șanse foarte mari să… să putem să intrăm în logica aceasta de protejare a mediului cât mai… cât mai bună. E o valoare în care cred, pentru că… pe partea de mediu, în programul meu eu vorbesc de păduri și de tăierile ilegale, dar în egală măsură e și prioritatea mediului urban ceea ce înseamnă calitatea aerului, ceea ce înseamnă economia circulară, colectarea selectivă… nu putem să… am fost la Buzău, am văzut acolo, avem una dintre cele mai valoroase companii și mai dezvoltate companii din România, cel puțin așa, la nivel european, care fac colectare selectivă… reciclare, pardon, includiv din praful care rezultă din descompunerea și desfacerea televizoarelor, frigiderelor și toate astea…de unde recuperează metale fine, metale rare și toate astea.

Adică avem dotări, avem tehnologie, trebuie doar educațional să începem să și colectăm selectiv, pentru că e ridicol, ei folosesc PET-uri pe care le importă din Japonia, dacă vă vine să credeți, pentru că România dă doar 5% din PET spre reciclare, restul se pierde în gropi de gunoi, ceea ce este iresponsabilitatea noastră ca cetățeni și care poate fin schimbat educațional și de care, la care voi trebuie să contribuți fiecare foarte mult.




M.M.: Mulțumim. Cristin:

C.M.: Întrebarea pe care o am se referă la românii de pretutindeni, mai exact la.. românii din Urcaina, care își pierd… dreptul de studia limba română în școlile din Bucovina de Nord și Basarabia de Sud. Ce ați face dumneavoastră ca acești români de pretutindeni să continue.. să aibă… să își păstreze dreptul de a studia  limba română în școli.

D.B.: Aicea sunt două…două linii importante. În primul rând, politica externă a României și…consistența vocală a… și a preșdeintelui, în calitate de coordonator al politicii externe, și al guvernului, prin ministerul de externe, de a..de a lupta la nivel de relații bilaterale cu Ucraina pentru ca drepturile românilor de acolo să… să fie susținute și educația în limba maternă să existe. Cumva ni se spune că România este o victimă colaterală în lupta lor cu Rusia de… de blocare a învățământului în limbi de minorități, Ucraina fiind într-un conflict cu Rusia.

Românii sunt… sunt victime colaterale, or asta înseamnă o reprezentare și o politică externă mai importantă, iar la nivel de susținere a comunităților, acolo stăm cu adevărat prost, pentru că avem un minister al românilor de pretutindeni care, în afară de spectacole de muzică populară și… încă câteva activități cumva marginale, am fost în diaspora în foarte multe locuri, am găsit…cred că 2 oameni sau 3 care au beneficiat a vreo activitate a acelui minister. Va fi o schimbare… din perspectiva noastră este că acest minister va fi desființat și va fi un vicepremier în subordinea directă a primului ministru în guvern, care se ocupă de comunitățile… de comunitățile istorice ale românilor și de sprijinul și susținerea acestora în păstrarea identității naționale, care e foarte importantă. Pentru că, odată pierdută, aia nu mai poți s-o recuperezi.

C.M.: Vă mulțumessc.




M.M.: Mulțumim. O să trecem ușor-ușor la întrebările din sală, iar dacă colegii noștri mai…mai au întrebări, pot reveni pe parcurs. Am văzut o mână ridicată în partea dreaptă, colegul nostru Tudor Ogner, președintele Federației Tinerilor din Cluj, te rugăm.

T.O. Prima dintre ele foarte multe din răspunsurile dumneavostră și din întrebări…țineau mai mult atribuțiile guvernului și, în acest context, voiam să vă întreb dacă…ați susține și dacă considerați că este necesară o modificare a consituției în sensul stabilirii unui alt tip de republică, să fie o republică prezidențială sau una parlamentară, că în contextul actual, atribuțiile președintelui cu cele ale guvernului nu sunt foarte clare și vedem tot mai dea că există blocaje și care ar fi ărerea dumnevoastră în acest caz și dacă ați susține o modificare a consituției într-unul dintre sensuri.

Apoi…o altă întrebare este legată de dacă ați susține sau nu folosirea limbilor minorităților în administrația publică, în special ne referim la limba maghiară și.. cam ăstea deocamdată…aceste două întrebări și mai revenim dacă e cazu’. Mulțumesc.

D.B.: Este unul dintre… în program apare chiar prima dintre direcții reforma consituțională, pentru că… actuala constitușie este c o haină care ți-a rămas mică, s-a tocit la coturi și…s-a tocit pe la coate și nu… nu te mai cuprinde la umeri și… spun asta pentru că trebuie ca președintele să devină un arbitru de criză politică. În momentul de față nu are posibilitatea asta. Anticipatele, care sunt, din punctul nostru de vedere pe care îl susținem și îl argumentăm foarte clar… pot fi atinse foarte greu și… eu văd o reformă a constituției prin care președintele să aibă un rol mai activ.

Pe de-o parte, gândiți-vă ce simplu ar fi fost dacă avema în constituție posibilitatea aceasta ca în caz de criză politică și de moțiune de cenzură care trece, cum s-a întâmplat acuma, președintele să poată fie să numească un nou prmeier, dacă există o altă majoritate, fie să convoace alegeri anticipate. Cât de simplu ar fi fost dacă acuma, odată cu prezidențialele, făceam și alegeri anticipate și ieșeam din criză, clar, și aveam un nou parlament, validat de cetățeni, validat de o nouă realitate politică, pentru că e clar pentru toată lumea, încă din 26 mai, că PSD nu mai are susținere populară ca să guverneze. În momentul în care am fi putut să facem lucrul ăsta, am fi ieșit din criza în care acum ne zbatem , pecum niște..parlamentul se zbate precum un pește pe uscat. De aceea văd o reformă prin care președintele să aibă aceatsă posiblitate să dizvole parlamentul dacă trece o moțiune de cenzură și nu exită o majoritate alternativă, văd o reformă consituțională în care președintele să…în situația în care parlamenul a încercat să-l suspende, și referendumu’popular nu a confirmat suspendarea, președintele să poată la rândul lui să dizolve parlamentul, astfel încât să îeșim… să existe o echivalență a armelor, pentru că acum avem o ghioagă în mâna parlamentului și președintele are o scobitoare în partea cealaltă. Atuncea, fiecare, știindu-și.. că poate să existe și un efect în oglindă, un efect de boomerang, ar fi mult mai precauți cu aceste inițiative.

Văd o reformă constituțională în care președintele să aibă rol activ în realizarea bugetului de către guvern, pentru a putea să punem acel 6% în educație, chiar să..să poată să ajungă în buget, pentru că altfel, să spunem, un guvern ostil ar zice „domne’, n-avem ce să facem, asta este” și președintele poate să trimită doar o dată acuma, pe când dacă are un rol în aprobarea bugetului, atuncea poate să ducă mesajul ăsta al cetățenilor… să se reflecte și în strategia bugetară. Văd o reformă în constitușie prin care fără penali să ajungă articol acolo și asta este o miză pe care noi alința…USR și alianța USR-Plus ni l-am asumat și mai văd o reformă constitușională în care…primari în două tururi și președinți de consilii județene aleși în două tururi dvein articol în constituție, pentru a nu avea odată la câțiva ani o majoritate din asta șmecheră de oportunitatea care schimbă iarăși legea- iar avem primari într-un tur, iară ne luptăm nu știu cât să trecem în două tururi, adică… eliminăm poker-ul cu alegerea primarilor în două tuturi, pentru că în realitate primarii trebuie să fie aleși în două tururi și nu..în mod…caraghios, să avem primari aleși cu 12% sau 14% care să…să conducă cumva fără legitimitate multe localități din țară. Astea sunt…câteva linii și a doua întrebare era cu…

M.M.: Cu limba minorităților

D.B.: România are în momentul de față…pentru multe state europene modalitatea în care Romînia administrează relația aceasta cu… comunitatea maghiară, ca cea mai mare dintre minorități, dar și cu alte minoritți este văzută ca un exemplu de bună practică și..evident, sunt acele..acele praguri în funcție de care se folosește această limbă, o susțin în continuare, este firesc ca fiecare să beneficieze într-o măsură cât mai mare de dreptul de a-și folosi limba maternă, nu văd o problemă aicea, am spus și când am fost la Târgu Mureș, mi se pare că mizele…problemele sunt aceleași și pentru români, și pentru maghiari, și pentru germani și mizele sunt acelea de a fi cetățeni europeni care trăiesc într-o țară civilizată și dezvoltată, inclusiv cu acces la păstrarea valorilor naționale.




M.M.:Mulțumim. Am mai văzut o mână ridicată la colegul nostru, Gabriel Carnariu, președintele Federației Tinerilor din Bacău și mai sunt câteva mâini ridicate aici, imediat…

G.C.: Ok, bună ziua, bună ziua tuturor. Două întrebări..ăă ceva mai practice.

Ați afirmat faptul că alianța USR-Plus, pe care o reprezentați, are așa o orientare pro-business și întrebarea mea e vizavi de cum puteți dumneavostră negociați cu companiile, mai ales cu cele care au capital străin, care își desfășoară activitatea în România să aibă, nu știu, o atitudine mai deschisă față de tinerii angajați, cu ceva mai mult respect și mai multă decență vizavi de salariile pe care tinerii le au, tinerii angajați mă refer. Cum reușim să creștem de la 1500 de lei net la 2500 cel puțin și cum pot fi stimulați antreprenorii, pentru că astăzi vorbim, din păcate, de o sclavie modernă în România din partea anumitor antreprenori pentru tineri, și aporopo de sclavia modernă, vine a doua întrebare.

Pe 18 octombrie, vineri, am celebrat împreună, Ziua Europeană a Luptei Împotriva Traficului de Persoane, e un subiect important în România, pentru că, din păcate România este pe primul loc la nivel european după numărul de victime al traficului de persoane. În ce măsură autoritățile statului român și cum vedeți dumneavoastră din poziția pe care o aveți acum, nu neapărat de candidat, dar de președinte USR.. să rezolve a ceastă situație, să aplanăm un pic acest fenomen al traficului de persoane, să nu mai devină…să nu mai fie România pe primul loc la nivel europen ca furnizor de trafic de persoane…și aici vorbim de cerșetorie, vorbim de muncă la negru în străinătate, vorbim de persoane exploatate sexual și așa mai departe, mulțumesc.

D.B.: În…O să încep cu a doua întrebare, în subiectul acesta al traficului de persoane sunt două componente, o componentă a reactivității statului și o componentă legată de educația..nu știu, individuală și comunitară a societății și… aicea, aicea mi-e greu să spun care ar fi mai importantă dintre cele două, pentru că…ajungerea în situație d evictimă a traficului de persoane se întâmplă în special în zonele și în comunitățile cu educație foarte precară și..aicea, de asta spuneam, în momentul în care investești în educație și îți crește nivelul educațional într-o regiune, automat celălalt barometru…sau nu barometru, celălalt idicator scade. În rest, la măsuri d efuncționare a statului, aicea, uitându-ne la ce s-a întâmplat la Caracal și, de fapt, ce se descoperă colateral întâmplării propriu-zise, crimei odioase în sine, arată un stat nefuncțional pentru că și ministerul d einterne s-a deprofesionalizat înfiorător.

În momentul în care instituțiile statului ajung să fie de fapt locul de nagajat tovarășii tăi de la partid, și nu profesioniști, nu trebuie să te miri că tre trezești că ai clanuri infiltrate în unele comunități chiar printre ceea ce ar trebui să poliția care te protejează și soluția este aceea de…și d einvestișie, dar și de reformă în modlaitatea în care ministerul de interne funcționează, pentru că prevenția…cumva e aceeași chestie în oglindă, cum e și în medicină, prevenția e mult mai ieftină și are rezultate mult mai bune decât tratarea unui fenomen în fază terminală, sau a unei boli, dacă vorbim de medicină, aicea vorbim de fenomenul acesta de trafic și de…de aparentă ignorare a unor rețele de către autorități în anumite regiune. Asta s-a întâmplat pentru că profesioniștii și oamenii într-adevăr competenți.. nu s-au mai făcut evaluări, pentru că te-ai trezit că ai în sector, în structurile ministerului de inetrne oameni care au și alte obiective decât acelea de a asigura siguranța cetățeanului într-un element sau…în modul… ca valoare personală, ca- continuând în oglindă cu medicina- cum e jurămânul lui Hipocrate pentru medici. Iar…prima era cu…

M.M.: Business

D.B.: Aaa, cu multinaționalele și cu… Sunt măsurile, pe de-o parte am spus asta cu.. reducerea unor taxe pentru.. pe perioada de început a profesiei, care să genereze automat niște venituri mai mari pentru tineri. Pe partea celaltă sau, mă rog, complementar, tot prin măsuri legislative, legi sau ordonanțe dacă e cazul, prin care să existe niște standarde de, nu știu, de încurajare a susținerii tinerilor, aicea putem să discutăm de soluții, n-am unele magine la momentul acesta, pentru că de fapt aicea vorbim de o piață concurențială liberă și eu spun că, în momentul în care facem investiții publice și începe să se dezvolte economia și se creează alternative, fenomenul ăsta de sclavie modernă, cum l-ai numit tu, o să scadă, pentru că ce-am observat la voi, la generația tânără este că sunteți mult mai puțin… nu știu cum să spun… solidari cu un loc de muncă de proastă calitate și probabil e normal să fie așa. Adică în momentul în care există oportunități și opțiuni mai bune într-o economie, generația mea era destul de… intrai undeva și mureai de gât în firm-aia, bine, prost, muncești. Erau alte vremuri și alt tip de cultură a angajatului.

Acum am văzut că generațiile tinere sunt mult mai, mai fluide în a schimba un job sau altul, ceea ce cred că e bine, e de fapt o realitate pe care o constat, dar asta se întâmplă dacă ai opțiuni, pentru că dacă n-ai opțiuni atunci, într-adevăr, ești în situația de a fii captiv într-o structură de proastă… care nu, care nu te motivează sau, mă rog, care te exploatează dacă e cazul cum spui tu și acolo soluția este excat aia de a genera opțiuni de dezvoltare locală, că de fapt asta îți ridică piața, concurența, în momentul în care ai concurență, automat creșre piața, dacă e zonă de monopol, evident, că cel care administează zona respectivă nu are niciun interes să fie generos cum ne-am dori…dar realitatea e puțin…




M.M.: Mulțumim. Continuăm cu întrebările din sală, nu înainte de a ruga colegii mei să urmărească și pagina de Facebook a Consiliului Tineretului din România, să vedem dacă nu există tineri din fața calculatoarele care ne-au adresat întrebări pe facebook. Avem o întrebare aici, în stânga, s-a mutat puțin mai în mijloc, te rugăm.

Tânăr: Hai că dacă tot am microfon, o să-l și folosesc. Domnule Barna, bine ați revenit la Iași, numele meu este Emanuel Zanoski, fac parte dintr-o generație foarte frumoasă, din generația Plus Iași și am pentru dumneavostră 3 întrebări, scurt, rapid. Am intrat în Uniunea Europeană, noi ca țară, în urma unui consens politic. Majoritatea forțelor au fost de acord că avem nevoie de un drum european. Am intrat în 2007, mie mi se pare cel mai bun lucru care i s-a întâmplat României. Având în vederi situația actuală a României astăzi, credeți că mai este posibil un consens politic pe vreo altă temă?

În al doilea rând, facem un exercițiu de imaginație, suntem în 2024. Ați fost președinte, vă rog să-mi punctați 3 lucruri, 3 priorități pe care le-ați fi făcut deja până în 2024, sau la care ați muncit. Și al treilea lucru, domnule Barna, cum este cu fericirea asta în România, că unii ne spun că n-avem lucruri de bază…Cum vedeți dumneavostră fericirea în România? Mulțumesc.

D.B.: Fericirea este șansa să îți îndeplinești potențialul la tine în țară și noi 30 d eani, timp de 30 de ani ne-am obișnuit să spunem că politica nu e despre noi, că politica s-o facă altfel, că oamenii serioși, tinerii, au idealuri, ambiții, familie poate, un job mișto, vacanțe frumoase, aventură, lucruri interesante, dar nu politică, că asta.. asta-i murdară, e coruptă și asta credea toată societatea, nu doar tinerii… și la politicieni ne-am obșnuit să așteptăm puțin…sau…sau nimic, deseori, sau pur și simplu ”fură, dar uite domn’le că ne-a făcut și nouă, ne-a pus beculețe de Crăciun, uite a schimbat niște borduri, totuși a făcut ceva”.

Eu cred că fericirea din mesajul meu de campanie despre asta vorbește, despre a ne obișnui să cerem mult și de la noi, și de la politicieni, pentru că dacă cerem mult de la oamenii pe care îi alegem și ne implicăm, putem să ne găsim bucata aia de împlinire aici la noi în țară și nu pe alte meleaguri. Pentru că..este într-adevăr acea datorie a statului, pe care o vedem în constituția americană, cu ”pursuit of happiness”, cu dreptul omului de-ași căuta fericirea și obligația cumva a statului de a face tot ce se poate pentru ca omul să își poată găsi fericirea acolo unde este el. Și asta vă zicem că am discutat cu mulți oameni și cu mulți tineri și asta mi-au zis, că ei nu-și doresc neapărat, nu-și dorest o altă țară, un alt stat, nici pe departe, își doresc un stat care să se ocupe la propriu de cetățeni și asta estelinia pe care eu o văd legată de fericire și eu cred că de fapt fiecare dintre voi asta vreți…adică cine ar pleca altfel decât în vacanțe și în deplasări dacă ar găsi aici op.. aici unde e familia, unde sunt prietenii, de găsi oportunități d ecarieră, oportunități de a-ți dezvolta talentul pe care-l are fiecare, oricare ar fi acesta.

Fericirea înseamnă cheful ăla când sună ceasul dimineața să te duci să lucrezi la ceea ce îți place și îți dorești și dacă se întâmplă asta aicea în țară, eu zic că se cheamă fericire. Trei lucruri pe care le-am vedea din 2024, păi cred c-ar fi o Românie mult mai digitală decât e astăzi, un ANAF în care pur și simplu să poți să-ți plătești taxe, impozite la un click distanță și..și primărie și tot ceea ce înseamnă..toate aceste baze de date care pot să ne ușureze viața pentru că eu sunt din generația biblioraftului, care s-a împrietenit cu laptopul, desktopul, tableta, telefonul mobil.

Generațiile tinere sunt direct generații ale telefonului mobil în principal, unde laptopul e văzut deja un accesoriu complicat din când în când, de cârat dacă e neapărat nevoie…ori, lucrul ăsta trebuie să se întâmple și… o astfel de Românie va fi mult mai eficientă și, când vorbin de susținut tineri să facă afaceri, am prieteni, cunoscuți, și din Cluj, și din București care și-au deschis afaceri în Estonia pe internet, într-o jumătate de oră, seara și pe firmele respective produc ce produc ei, soft-uri, testează jocuri sau ce face fiecare, cin e în zona digitală, alții fac tipare, cine e în zona de design, toate lucrurile astea care se pot întâmpla în lumea digitală despre care vorbesc. Văd o Românie în care există deja niște autostrăzi terminate sua aproape terminate care leagă provinciile.. regiunile istorice, astfel încât să avem granițele legate de la nord la sud și de la est la vest.

Văd o Românie în care… și ar fi fost… va fi o Românie în care…creativitatea și inovația să găsească sprijinul necesar ca tinerii care vor să demareze afaceri în economie să poată să… să poată s-o facă fără să simtă că-i un coșmar și că statu-i fugărește și de fapt pot să primească sprijinul și consultanța, până la urmă, de care pot să aibă nevoie la început de drum, sunt.. sunt 3 dintre direcții. Și prima întrebare era legată de…Așa, consensul.

Consensul nu-i un scop în sine, adică întrebarea „credeți că putem obține un consens pe vreo temă?”..habar n-am, cred că nu contează. Consensul e un mijloc..adică se poate obține consens, eu zic că se poate obține consens dacă găsim temele mari de viziune spre care să ducem România. Cred că se poate găsi un astfel de consens. În sens, consensul politic așa de impresie artistică, nu cred că trebuie să fie un scop, el e un mijloc și atâta, nu… adică nu.. nu caut.. și eu chiar sunt un om al consensului, am reușit să țin USR-ul îmrepună, l-am preluat într-o situație de criză, plecase președintele fondator. Ca orice start-up politic, șansele de a se risipi erau destul de mari.

Am reușit să îi țin pe toți colegii împreună, să intrăm pe un trend ascendent, să ajungem impreună acuma cu alianța, cu colegii de la Plus să ajungem la 23%, chiar sunt un om care caută consensu’ și luptă pentru asta, dar politic vorbind, consens social se obține doar pe mari teme, în rest sunt viziuni de dezvoltare diferite și e cumva bine să fie așa.




M.M. Mulțumim. O să încercăm să luăm câteva întrebări și de pe Facebook… ne întreabă cineva care sunt prioritățile domnului Barna pentru primele 100 de zile ale mandatului de președinte.

D.B: Am mai vorbit, prioritățile din program. Ceea ce este ccu adevărat important este cum reușesc și cum o să reușim împreună, pentru că eu vreau să contez pe voi pe mai departe să găsim și să convingem oameni de calitate, onești și competenți care să vină alături de noi pentru că… eu nu sunt un om providențial și… nici colegii mei din alianța USR-Plus, noi nu mergem pe apă. Suntem oameni din viața reală a societății, suntem oameni din economia reală, din societatea reală, care am înțeles  că trebuie să ne implicăm și e nevoie de fapt ca mult mai mulți dintre oamenii de acest fel să se implice, să schimbăm lucrurile, pentru că noi avem o veche clasă politică și sunt niște mii de oameni care au confiscat statul, care și l-au luat, și-au luat diverse instituții pe nume de familie, cu neamuri și rubedenii de sus până jos, or ca să poți să începi să schimbi lucrurile acestea și să ai într-adevăr, să poți să generezi o schimbare prin care oamenii să aibă încredere în România și în țară, e nevoie ca oameni onești și competenți să se implice politic.

Și… asta e miza principală și acesta e obiectivul, nu doar al primei sute de zile, e obiectivul mandatului mei în sine să conving cetățenii, să conving tinerii că dacă ne implicăm politic mai mulți onești și competenți și harnici și cu chef de a face lucruri, România o să se schimbe și o să devină țara aia în care să vrem să trăim și o să vă doriți să trăiți ca tineri.




M.M.: Ok, mulțumim. Mai avem în spate o întrebare.

Tânăr: Bună ziua, domnule Dan Barna, mulțumim pentru că ați răspuns invitației noastre În contextul în care atribuțiile unui președinte sunt în mare parte atribuții pe politici externe și, în contextul în care președintele este membru în Consiliul European, doresc să vă întreb cum vedeți poziția României ca stat membru al Uniunii Europene? Suntem al șaselea membru doar ca mărime, sau și ca relevanță? În ce politici ale Uniunii Europene considerați că România ar putea juca un rol important?

D.B.: România poate să joace un rol important în aproape oricare politică a UE, pentru că, într-adevăr, suntem al șaselea stat ca pondere, presupunând că Brexitul se va întâmpla, dar până acuma ca reprezentare am fost un stat aproape marginal. Ceea ce reușise să facă Dragnea și doamna Dăncilă și PSDu’ a fost aproape să ne scoată din Europa. Or… soluția despre care am vorbit și la europarlamentare era aceea de a trimite oameni relevanți, valoroși la Bruxelles. Și s-a văzut, am spus că vom trimite cei mai buni europarlamentari- europarlamentarii pe care noi i-am trimis la Bruxelles sunt deja fondatori la Renew Europe, care e al treilea grup parlamentar din Parlamentul European, care alcătuiesc majoritatea prezentă. E pentru prima dată când România are un președinte al acestui grup și e Dacian Cioloș. România nu a avut niciodată președinția unui grup europarlamentar . E pentru prima dată când contăm în luarea deciziilor, Dacian a fost printre cele 4-5 persoane care au decis în cele din urmă cine o să fie președintele consiliului, președintele comisiei, președinții parlamentului, că acolo e un mandat split pe din două.

Deci, e cea mai bună dovadă că dacă trimiți oameni cu cuvinte în gură și cu inimă și cu minte și cu experiență profesională, brusc începi să contezi ca țară. Și, să vă spun o întâmplare hazlie cumva din perioada, din cele 6 luni când am lucrat secretar de stat la ministerul fondurilor.

Era.. am fost la o conferință Visegrad+4, știți că sunt cele 4 state mai…centrifug europene care alcătuiesc grupul de la Visegrad și erau, mă rog, celelalte 4, printre care și România, vorbim de estul Europei… era o conferință acolo, participam și eu pentru prima dată, eram secretar de stat de cred că mai puțin de o lună. Am intervenit în discuții, am susținut punctul de vedere al României, mă rog, ne-am contrazis un pic și cu Comisia Europeană, și cu alții de la masă. Mai eram cu încă două doamne directoare din ministerul fondurilor la momentul acela și după eveniment erau aproape cu lacrimi în ochi așa și cu transfigurare de emoție „ce s-a întâmplat?” „suntem așa de bucuroase că în sfârșit a vorbit și din România cineva”. Vă dați seama, deci ele merseseră…niște ani de zile înainte cu secretari de stat din vechea guvernare PSD, unde secretarii de stat sunt de fapt niște slujbe date unor oameni de prin jurul curților baronilor locali , incapabili să vorbească vreo limbă străină sau să vorbească despre vreun subiect și ele, ca profesioniști din minister, ca oameni tehnici, le era rușine că România era doar la masă să… stea la poze și la cumpărături și să ia plăsușa cu agendă și pix. Adică, de asta… pentru ele a fost un moment de, de împlinire, de bucurie că în sfârșit era un reprezentant al României care chiar lua parte la discuții și era o surpriză că, ia uite, vorbește și România.

Felul ăsta de reprezentare jenantă trebuie să înceteze și asta nu se poate intâmpla decât dacă trimitem oameni pe bune, competenți cu cuvinte în gură și cu minte și cu simț de reprezentanți de țară inclusiv la instituții europene, asta e poziția. Adică putem să contăm dacă trimitem oameni care sunt în stare să conteze. Dacă nu…cumpărături.




M.M.: Mulțumim, mai avem aici o întrebare.

Tânăr: O să continui cu două întrebări de politică externă, și una într-o notă mai optimistă. Primar ar fi, având în vedere că partenerii principali ai României, UE și SUA- relația lor din ultimii ani a început să se răcească și probabil va continua să se răcească. Cum ar trebui România să gestioneze această situație pe viitor? A doua întrebare, ce ar trebui UE să facă ca să revitalizeze entuziasmul în valorile liberale în Europa centrală și de est și o a treia întrebare, în ce arie a evoluat România cel mai mult în ultimii 30 de ani?

D.B.: Bune întrebările. Ca viitor președinte, eu văd cei trei piloni de politică externă pe care e construită acuma relația…mă rog, sistemul de apărare al României și de… prezență strategică îl văd menținut în continuare. Adică… parteneriatul cu SUA va trebui să-l păstrăm… trebuie păstrat. Calitatea de membru al UE, cu reprezentare consistentă, am vorbit deja despre asta și calitatea de membru NATO. Calitatea de membru NATO este o oportunitate foarte mare pentru noi, de care nu am fost perfect conștienți și pe care am folosit-o destul d epuțin pentru că… dacă ne uităm, noi suntem interfața pe flancul estic la NATO și suntem, dacă te uiți ce se întâmplă în Polonia, în Ungaria, în Turcia, care nu e în UE, dar e în NATO, se așteaptă de la România să fim fratele mai mare, să fim adultul din încăpere, să fim ăia înțelepți, echilibrați, raționali, care balansează.. avem mișcări centrifuge poloneze, Ungaria.. cei care…izolaționiste, naționaliste, Turcia care vrea să reconstruiască Imperiul Otoman, Erdogan se vede următorul sultan, deci e un context în care noi putem să fim relevanți dacă ne asumăm lucrul acesta.

Și, de aceea, e nevoie de multă dibăcie pe care România a avut-o, mai puțin doamna Dăncilă cu mutarea ambasadei, care ne-a făcut praf relațiile în Orientul Mijlociu, dar e nevoie de multă dibăcie politică pentru a rămâne și în zona parteneriatului strategia cu SUA, dar și actori relevanți în NATO, mai ales în respectiva asta a armatei europene pe care… cu care cochetează Franța și Germania, dar armată pe care eu o consider că nu poate să existe în afara funcționalităților NATO, pentru că ar fi pur și simplu un paralelism instituțional doar de impresie artistică, care nu prea poate să fie și funcțional, e o interconectare care va însemna un coșmar de cheltuieli pentru de fapt nimic. Adică… concret.. mai creezi… e ca și cum îți mai construiești un acoperiș peste acoperișul pe care îl ai, doar așa, ca să ai două…adică… să arăți că știi să faci și tu acoperiș. Te rog.

Tânăr: Pot să intervin pe subiectul ăsta… asta este viziunea grupului Renew Europe? Pentru că domnul Verhofstadt, din ce știu, susținea armata europeană.

D.B.: Asta e o viziune pe care… despre care eu vorbesc în mod constant și o viziune pe care consider că România va trebui să o aibă. La nivel europen, evident că sunt declarații politice mai… mai diverse, Verhofstadt, în momentul de față nu mai are prezidency Renew pentru că Dacian Cioloș e noul președinte al Renew Europe. De asta spun, lucrurile astea sunt fluide și declarațiile politice, mai ales în context electoral, declarația de care spui tu era în context electoral, zic că se mai putea schimba. Viziunea mea, că am luat-o ca pe o întrebare pe care mi-ai adresat-o mie, nu vorbesc în numele Renew, că nu, nu sunt nimic acolo la Renew ca și poziție de purtător de mesaj este aceasta că România trebuie să își conserve, să își dezvolte rolul de actor relevant în NATO, pentru că e o oportunitate foarte bună tocmai datorită contextului regional. Și mai aveai o bucată de întrebare.

Tânăr: Mai aveam două întrebări. A doua era dacă… ce ar trebui să facă UE pentru a revitaliza valorile liberale în Europa centrală și de est.

D.B: Da, asta e.. lupta cu curentele populiste care pare că au avut succes și păreau că vor cuprinde toată Europa. Lucrurile s-au mai echilibrat în moemntul de față și sunt în continuare optimist că există cumva, cumva ce s-a întâmplat și în România. Părea că PSD-ul ne-a confiscat definitiv și are România la breloc și era o dezumflare generală. Am reușit să facem, și USR a reușit să facă inițiativa Fără penali în funcții publice și, cu suportul societății, cetățenii, actorii și toată lumea care a contat acolo, colegii de la Plus în faza finală și, brusc, a început, ca-n bancul ăla, am început să vedem cu un ochi speranța și asta e aceeași situație și în exemplul celălalt… eu nu cred.. sau încă, hai s-o luăm așa, un pic mai sceptic să zic, încă există suficientă rațiune la nivelul cetățenilor europenica să înțeleagă că nu putem să o luăm razna așa pe populisme susținute și numai pe gargară televizată și democrația asta de esență liberală e de fapt cel mai funcțional mod prin care putem să ne dezvoltăm mai departe.

M.M.: O să îndrăznesc să întrerup cu o întrebare pe Facebook, și cu rugămintea să dăm microfonul și la alți colegi din sală.

D.B.: Mai aveai ceva.

Tânăr: O ultimă întrebare, era în ce arie a evoluat România cel mai mult în ultimii 30 de ani?

D.B: Probabil în IT și…a fost ca un efect al stimulentelor pe industria respectivă, care a făcut să fim într-adevăr un hub de dezvoltare tehnologică pe direcția aceasta. Cred că în zona de IT și de digital stăm semnificativ bine, comparativ cu dezvoltarea altor domenii.




M.M.: O persoană de pe pagina de facebook vă întreabă, domnule Barna „având în vedere parcursul dumneavostră profesional și având în vedere că astăzi discutați cu tinerii, aveți în vedere susținerea programelor cu fonduri nerambursabile guvernamentale pentru tineri? Veți susține programe antreprenoriale?”

D.B.: Probabil întrebare se leagă de start-up, mă gândesc, de continuarea programului start-up, program pe care, când eram secretar de stat la ministerul fondurilor a fost printre programele pe care le-am dezvoltat și le-am lansat, și start-upul național, și cel pe diaspora. Evident că vom susține și voi aduce în dezbaterea publică și voi solicita guvernului să susțină acest program, continuarea acestui program de sprijinire a antreprenoriatului din fonduri naționale pe mai departe, dar să nu uităm, există resursa fondurilor europene, care n-a fost exploatată, pentru că PSD a preferat să-i țină pe primari în laț, așa cu acel PNDL, cu bani contra voturi decât să îi încurajeze să acceseze fonduri europene , care erau verificate și care presupuneau chiar investiții pe bune și nu mecanism de furt de bani publici.




M.M: Mulțumim. Pentru că ne apropiem oarecum de finalul acestei întâlniri, o să rugăm inițiatorii acestei campanii să pregătească câte o ultimă întrebare și, dacă mai este o ultimă întrebare din sală, rugămintea mea ar fi să fie din parte dreaptă, să echilibrăm un pic balanța din sală, preferabil nu cineva care a mai pus-o. Ok, avem ultimele 2 întrebări, haideți să zicem. Colegul nostru din al doilea rând și domnișoara din spate.

Tânăr: Susțineți un guvern Orban? Susțineți..dumneavostră, formațiunea politică va susține un guvern Orban?

D.B.: Am avut o discuție ieri cu premierul desmenat…vom mai avea și marți încă o discuție pe acest subiect… noi am spus că susținerea unui guvern minoritar, guvernul minoritar Ludovic Orban, așa cum a fost nominalizat de… de președinte se poate realiza, având însă câteva obiective care pot fi soluționate acum. Noi credem că Fără penali în funcții publice poate să ajungă acum pe agenda parlamentului, să fie votat, și-ar fi și o dovadă că există și acea majoritate care să susțină guvernul. În situația în care va exista o astfel de majoritate și vom avea și primari în două tururi, este un alt obiectiv la care am ținut foarte mult, noi aveam patru obiective, mai era și ăsta, primari n două tururi, recursul compensatoriu- abrogarea acestuia, faptul că am eliberat 20 000 de infractori, dintre care unii condamnați pentru acte de violență, mi se pare o iresponsabilitate incredibilă a unei guvernări care a încercat să salveze niște condamnați, și chestiunea comisarului european.

Deci… premierul a fost deschis la aceste solicitări și vom vedea în zilele următoare dacă se generează majoritatea necesară, USR este un partid care va susține fără îndoială ieșirea cât mai grabnică din criză. Poziția noastră este însă că nu putem ieși din criză în mod real decât prin alegeri anticipate. Variantele acestea intermediare nu o să facă decât să încetinească… să mențină criza actuală.




M.M.: Mulțumim.

Tânără: Bună ziua. Domnule Barna, cum ați rezolva problema copiilor abandonați în orfelinate, sunt foarte mulți și… cum ați rezolva-o, această problemă?

D.B.: Am mai punctat un pic, dar mulțumesc că mă ajuți să mai clarific. Eu văd una dintre soluții de birocratizarea și ușurarea mecanismelor de adopție internă, pentru că centrele speciale, cum le spuneți dumneavostră- orfelinate, centre de plasament, sunt soluții temporare, sunt soluții în care tinerii nu se pot de fapt dezvolt…situația s-a îmbunătățit semnificativ față de anii ‘90, asta e faorte clar, e o realitate, apropo de zone care s-au mai schimbat sau… dar e în continuare una complicată și soluția este un mecanism mai funcțional de adopții interne prin care cât mai mulți dintre copiii din aceste centre să poată avea șansa de a întâlni familiile care își doresc să aibă copii și… cam asta, cam asta este direcția, pur și simplu o debirocratizare a mecanismului de adopție internă.

M.M.: Mulțumim…

D.B.: Mulțumesc foarte mult.




M.M: ..și o să trecem la ultimele întrebări, domnule Dan Barna. Mihai Dragoș, președintele Consiliului Tineretului din România.

D.B.: Asta a fost o păcăleală de tineri clasică, spuneți.

M.D.: Bună ziua și vă mulțumim că ne dați oportunitatea de a adresa aceste ultime întrebări. Domnule Dan Barna, ne aflăm la 30 de ani de la revoluția română. În calitate de președinte, ce veți face pentru ca adevărul legat de evenimentele de atunci să devină public și credeți că lustrația este un concept desuet sau ar trebui în continuare să ne gândim și la asta, având în vedere că tot aflăm despre colaboratori, foști colaboratori ai regimului și ai securității.

D.B.: Eu.. poziția USR și poziția mea personală este că, la 30 de ani de la revoluție, ar trebui ca toate arhivele securității să fie făcute publice. În felul acesta, elimini și acele, nu știu, șantaje și amenințări pe care deținătorii de arhive le mai practică față de persoane care au un trecut.. cu umbre. Lustrația nu e un subiect desuet, suntem foarte fermi, principiile noastre de integritate prevăd fără nicio discuție declarație fermă că nu ai fost colaborator. Dacă cineva…sau despre cineva apare informația respectivă, fie este exclus din partid, fie își dă demisia.

Am avut astfel de situații, regretabile, dar reacția a fost una foarte fermă și nu a existat loc de… de negociere pe acest subiect, pentru că într-adevăr este o parte a istoriei pe care trebuie s-o încheiem și soluția corectă este publicare arhivelor. În momentul în care toate dosarele sunt publice, știm foarte clar cine, de ce și când a fost implicat în ce anume și se elimină această traumă care pare că se tot rostogolește a..a societății.

Justiția trebuie să își facă datoria și o să fac ce depinde de mine ca președinte pentru a închide nu doar dosarul revoluției, dar și mineriada, dar și 10 august, care e un dosar mult mai proaspăt și care nu mai are problemele care sunt acuma invocate cu persoane care nu mai există sau… Este un dosar care, și ăsta e un mesaj pe care îl voi da și către puterea judecătotrească exact, mesajul acesta de a-și face datoria fără să mai fie sub spectrul amenințărilor politice pe care le-am văzut în ultimii 3 ani.




M.M.: Mulțumim. Antonia Pup, președinte CNE.

A.P.: Ați spus că…guvernarea, de fapt guvernul demis a fost pe cale să ne scoată din Europa. Îmi place să cred că nu au avut aâta putere să ne scoată țara de pe continent, dar ceea ce voiam eu să vă întreb în acest context în care guvernul demis a făcut foarte multe… a dus la foarte multe echilibr…dezechilibre pe…în climatul educațional. Ei au susținut și susțin în continuare în Senat o inițiativă legislativă a sindicatelor, prin care se dorește acordarea statutului de autoritate publică către cadrele didactice, o măsură pe care noi nu o susține, și acest lucru l-am adus și în atenția, în atenția tuturor senatorilor din opoziție pentru a ne ajuta să blocăm acestă…acest proiect legislativ și nu am primit răspuns de la nicicare, nici de la senatorii USR și aș vrea să știu care este poziția dumneavostră în calitate de prezidențiabil cu privire la această politică, care ar putea să ducă din nou la un dezechilibru foarte..important pe plan educațional.

D.B.: Recunosc că nu știu stadiul acestei inițiative la nivelul Senatului, o să vorbesc cu colegii mei și o să vă trimit un răspuns ca să văd care a fost… de ce nu au răspuns la solicitarea voastră, poziția lor, care sunt argumentele. Într-adevăr, așa, necunoscând inițiativa, nu știu ce să comentez, sună bizar ceea ce-mi spui, da‘ o să verific, adică asta e o situație din aia clasică în care aș putea să vă aburesc, să vă explic cum o să iau măsuri și-așa, dar de fapt nu știu despre ce e vorba și până nu o să mă documentez, mai bine îți spun că nu, nu știu despre inițiativa asta, n-am, n-am interacționat cu ea. O să mă uit și revin.




M.M: Petrișor, președinte ANOSR.

P.L.T.: Voiam să vă întreb despre sistemul de învățământ și despre finanțarea sistemului de învățământ superior. Ce părere aveți despre faptul că, spre exemplu, în continuare o persoană are posibilitatea de a urma studii superioare printr-un…prin locuri la buget, de la bugetul de stat, pentru cele 3 cicluri de studii…ce părere aveți despre modul în care este finanțat învățământul superior și ce ați modifica..dacă ați modifica ceva la astfel..sistem de finanțare al învățământului superior.

D.B.: E foarte clar că universitățile au nevoie de finanțare în momentul de față… adică nu-s prea multe…prea multe variante. Eu n-o să spun dacă cea existentă în momentul de față e… ar trebui schimbată sau cum ar trebui schimbată , asta e exact genul de situație a cărei îmbunătățire, că de fapt despre asta vorbim, se poate realiza, după ce se discută, în urma unui dialog exact cu universitățile, cu reprezentanții studenților, cu reprezentanții comunităților unde există aceste universități, pentru că altfel trăim..întrăm din nou în logica aceea de experiență „domn‘le, am văzut eu într-o țară, fac ăia într-un fel, hai să facem și noi să vedem ce se întâmplă”. Pentru că multe dintre reformele din educație, că de asta e sentimentul ăsta de năuceală în educație, de fiecare dată se mai schimbă ceva, da‘ pare că n-are un orizont decât pe mâine, dacă zici cum o să arate în 5 ani, „aa, habar n-am, nu ne-am gândit”.

Adică..dezvoltarea- și asta mă uitam și la modelel cumva de succes din Europa, modelul finlandez, în Irland sunt..iară e un model foarte, foarte funcțional. Reformele sunt făcute din perspectiva analizei de impact pe termen de 10-15-20 de ani și în momentul în care iei o măsură, dup-aia n-o mai schimbi imediat după… noi zici că suntem șoareci în găleată, fugărindu-ne coada și atunce afiecare măsură arată diferit, și d-asta, chiar și asta cu finanțarea la nivel…le nivel de universități.. eu văd ca îmbunătățibilă în urma unor consultări și o analiză de scenarii pe care… a căror cifre le-am avea în față. Pentru că altfel este doar un dat de părere care pe mine m-a exasperat deja. Pe faorte multe domenii, în România, politicile publice înseamnă cum își dă cu părerea acela care ministru la un moment dat. Și de asta ajuns și în fundătura asta pe multe domenii.




M.M: Și..asta chiar e o ultimă întrebare pe care o să v-o adresez eu… cum îngăduința dumneavostră, pentru că este legată de întrebarea colegului nostru Petrișor. Care este poziția candidatului Dan Barna la alegerile prezidențiale cu privire la salariul minim pe economie, cât ar trebui să fie el și cum ar trebui să se calculeze.

D.B.: Poziție verticală… salariul minim e insuficient, e clar. El trebuie să crească și lucrul ăsta se întâmplă…se poate întămpla în măsura în care, demarând investiții publice crește…crește, cum ar veni viteza în economie și oportunitățile în economie. Salariul minim nu e suficient, tocmai de aceea, una dintre măsurile la care ținem foarte mult, se regăsește și în program, este eliminarea taxării salariului minim, tocmai pentru că nu putem să ne dezvoltăm impozitând sărăcia, de fapt și ăsta-i..asta-i cumva poziția..poziția de fond, iar acesta, mă rog, salariul minim în sine poate să crească în funcție decum reușim să atragem fonduri europene și să începem să…sî ne dezvoltăm și durabil, că deocamdată ne dezvoltăm doar pe macnisme de consum care… care nu-ți aduc plusvaloare pe care so poți să crești și salarii, și pensii și celelalte elemente de care e, într-adevăr, nevoie.

M.M.: Și cât ar trebui să fie, în viziunea dumneavostră?

D.B.: N-am o cifră..să zic, pentru că depinde foarte mult de ce se întâmplă global în economie, de cât vor fi prețurile la carburant, de cât vor fi prețurile la energie, la alimente, la coșul zilnic. Adică salariul minim nu e o sună…zi-mi o sumă să fim mulțumiți, că nu funcționează așa. E un..se corelează niște, niște indicatori.




M.M.: Ok, mulțumim tare mult domnule Dan Barna, candidat la alegerile prezidențiale din partea alianței USR-Plus. Mulțumim deasemenea inițiatorilor campaniei Cusnoște-ți candidatul, Consiliul Tineretului din România, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, Consiliul Național al Elevilor și Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Iași, împreună cu gevrnanța Capitala Tineretului din România și centrul de evenimente Agora.

Mulțumesc frumos celor prezenți, tinerilor care și-au rupt din timpul lor, suntem convinși că veți participa la vot și veți recomanda și prietenilor voștri să facă același lucruru. Vă așteptăm la al doilea eveniment, până le anunțăm pe celelalte, dacă vor mai veni confirmări.

Al doilea eveniment, la întâlnirea cu Teodor Paleologu și Kelemen Hunor pe 26, la ora 12, în aceeași sală. Până atunci, domnule Dan Barna, vă urăm succes și vă mai așteptăm pe la Iași.

D.B.: Mulțumesc frumos, în încheiere vreau să vă încurajez să faceți politică, să vorbiți cu prietenii despre politică, să le spuneți de alinața USR-Plus, de cine vreți voi, de Dan Barna, că v-ați întâlnit cu el astăzi…pentru că dacă… de fapt nu dacă… 70% din decizia de vot a unui om nu vine de la televizor, nu vine de la afișele de pe stradă, nu vine de pe Facebook, vine din părerea cuiva în care are încredere. Și voi fiind aici sunteți tineri care purtați încrederea…unor membri ai familiei cu siguranță, unor prieteni, cu și mai multă siguranță. Folosiți asta și putem să facem România bine, putem să fim fericiți în România. Vă mulțumesc foarte mult, a fost o dupa-amiază grozavă!




Later edit: cea de-a doua stenogramă (Kelemen Hunor & Theodor Paleologu) poate fi accesată AICI.




Cunoaște-ți candidatul

?Liderii mișcării de tineret i-au provocat pe candidații la Alegerile Prezidențiale 2019 la un dialog cu tinerii în Iași – Capitala Tineretului din România 2019-2020.? Dan Barna răspunde invitației din cadrul campaniei “Cunoaște-ți candidatul” inițată de CTR, ANOSR, CNE și FONTIS.? Nu ai putut ajunge în Iași, dar ești o persoană activ implicată în comunitatea ta, dornică să audă planurile și soluțiile înaintate de liderii politici pentru domeniul tineretului??? Nicio problemă! Ne-am ocupat de tot! Urmărește live dialogul cu Dan Barna la linkul de mai jos?și împărtășește cu prietenii impresii!? Hai să demonstrăm tuturor că tinerii sunt dedicați îmbunătățirii viitorului! Ne bazăm pe tine că vei face cunoscută această inițiativă!

Gepostet von Consiliul Tineretului din România am Sonntag, 20. Oktober 2019