În data de 11.09.2019, Ministerul Tineretului și Sportului a lansat Dialogul UE cu tinerii (DUET) cu privire la teme relevante pentru aceștia, în ideea parteneriatul continuu în ceea ce privește guvernanța procesului la nivel local, național și european.
Întrebările au vizat 3 dintre Obiectivele europene de tineret care acoperă prioritățile celor 3 țări din trio-ul Președințiilor la Consiliul UE – România (Obiectivul nr.7), Finlanda (Obiectivul nr.8) și Croația (Obiectivul nr.6). Scopul întrebărilor este să afle, nemijlocit, de la tineri, părerea cu privire la situația de fapt vizată de măsurile celor 3 obiective, așa cum au fost ele adoptate prin Strategia de Tineret a UE (2019-2027). Astfel, vom putea urmări cu toții progresul făcut în perioada asumată.
Județul nostru a dat cel mai mare număr de opinii exprimate în chestionarul aplicat la nivel național. În cele ce urmează, vom prezenta o analiză succintă a părerilor tinerilor care locuiesc în Timiș, în oglindă cu media națională. Totodată, în infografice, am reamintit ce vizează fiecare Obiectiv, precum și măsurile ce au fost adoptate spre implementare în perioada 2019-2027, la nivelul UE.
În ceea ce privește chestionarul, unii dintre tineri au considerat limbajul formulărilor ca fiind neprietenos cu ei, sugerând îmbunătățirea acestuia pe viitor. Alte opinii au vizat nevoia de sporire a vizibilității activității ONG-urilor de și pentru tineret, precum și de creștere a impactul acesteia. Multe dintre mesajele tinerilor au transmis speranța acestora că părerile lor vor avea un impact pozitiv asupra bunăstării tuturor tinerilor.
Profilul tinerilor respondenți care locuiesc în județul Timiș:
Împărțirea pe sexe a respondenților prezintă procente diferite față de media națională, dar, în ambele cazuri, femeile au fost mai responsive.
În ceea ce privește vârsta, o surpriză o regăsim din partea tinerilor sub 16 ani, procentul acestora în Timiș fiind dublu față de media națională (14,02% față de 6,95%), pe când cei cu vârsta cuprinsă între 19-25 de ani la nivel național au fost considerabil mai activi decât cei din Timiș (50,45% față de 43,00%).
În ceea ce privește minoritățile (etnică, religioasă, sexuală), aceștia au fost mai activi în județul Timiș față de media națională.
Față de media națională, putem observa că respondenții din Timiș sunt într-un procent mai mare din rândul angajaților (cu normă întreagă sau parțială) decât din rândul celor înregistrați în sistemul de învățământ. Dar, cu toate acestea, dacă analizăm profilul tinerilor NEET (Not in Education, Employment or Training), procentul celor din Timiș este superior medie naționale (4,05% față de 3,53%). La cuantificarea acestora nu am exclus nicio categorie de vârstă din segmentul 14-35 de ani.
De asemenea, am considerat relevant să ierarhizăm subiectele cu privire la care tinerii nu au răspuns (fie nu au dorit fie nu au știu). Interesant este că, indiferent că au procente diferite, ordinea subiectelor este aceeași, atât din partea tinerilor din Timiș, cât și a celorlalți din țară (ex.: apartenența la o minoritate etnică este mai dificil de declarat decât orientarea sexuală).
Profilul respondenților TINERI care locuiesc în ROMÂNIA
Părerile tinerilor (exprimate în județul TIMIȘ) despre
Dezvoltarea tinerilor în mediul rural:
Acest pachet de întrebări conține și niște elemente “de control” cu privire la opinia tinerilor în legătură cu relevanța măsurilor deja adoptate în cuprinsul Obiectibului nr.6. Abia apoi avem un set de întrebări care relevă diferența dintre deziderat și situația reală, potrivit percepției tinerilor.
Putem observa că tinerii din Timiș acordă o importanță ușor mai scăzută față de media națională, pentru fiecare dintre măsuri.
Din analiza răspunsurilor, reiese că elementul care diferențiază gradul de importanță nu este aparteneța la mediul rural, ci vârsta. Dacă tinerii născuți în anii 1997-2000 acordă o importanță moderată, interesul crește cu cât respondenții sunt mai tineri. Așadar, o importanță mai mare o acordă tinerii cu vârsta cuprinsă între 14 și 19 ani, cei mai preocupați arătându-se cei născuți în anii 2002-2004.
Dacă privitor la aprecierea dezideratului, tinerii din Timiș sunt ceva mai moderați decât media națională, când vine vorba despre evaluarea stării de fapt, aceștia au o percepție mai bună decât ceilalți (diferențele ajungând până la 6%), cu o singură excepție – părerea despre aprecierea tradițiilor în România.
Tinerii ne arată că măsurile adoptate trebuie să aibă un ritm accelerat de implementare, având în vedere diferențele uriașe dintre situația ideală și realitate. Acest clivaj este cel mai accentuat în privința oportunităților de angajare, unde 92,37% dintre tinerii din Timiș consideră că este important și foarte important să existe în mediul rural, dar numai 15,73% consideră că în România acestea se și regăsesc.
Alte concluzii și mesaje ale tinerilor privind nevoile pe care le au:
- Chestionarul referitor la Obiectivul nr.6 trebuia să mai conțină două afirmații, la măsurarea situației de fapt, referitoare la oportunitatea tinerilor de a participa la luarea deciziilor și la impactul asupra poluării și schimbărilor climatice;
- În mediul rural se simte lipsa sprijinului acordat elevilor care vor să învețe mai mult;
- Trebuie descurajată discriminarea tinerilor din mediul rural și prejudecata că toți cei care provin de acolo ar fi inferiori;
- Accesul la educație și transport de calitate trebuie asigurate tuturor cetățenilor în aceeași măsură, indiferent de vârstă;
- Accesibilizarea serviciilor de transport public și asigurarea facilităților de care beneficiază tinerii din urban (în special pentru elevi);
- Îmbunătățirea și accesibilizarea serviciilor publice în general (servicii publice pentru tineri, în special).
Părerile tinerilor (exprimate în județul TIMIȘ) despre
Locuri de muncă de calitate pentru toți:
Gradul de satisfacție cu privire la asigurarea oportunităților de angajabilitate, precum și percepția despre locurile de muncă, cu o singură excepție, nu trec de 50%, atunci când tinerii susțin pe deplin sau oarecum că obiectivele europene sunt atinse. Cu toate acestea, procentele sunt puțin mai mari decât cele de la evaluarea condițiilor din mediul rural.
Aprecierile cele mai scăzute sunt cu privire la tratamentul tinerilor și șansele pe care aceștia le-ar avea pe piața muncii, de unde deducem că încă există surse de discriminare bazată pe vârstă. La polul opus, tinerii par încrezători cu privire la faptul că angajatorii apreciază competențele dobândite prin învățare non-formală, precum și activitatea de voluntariat.
Cu o singură excepție, tinerii din Timiș au o părere mai bună, decât media națională, despre condițiile de muncă din România asigurate tinerilor, astfel că diferența de percepție cea mai mare ajungând până la 8,5% (ea face referire la echitate și egalitate de șanse).
Alte concluzii și mesaje ale tinerilor privind nevoile pe care le au:
- Promovarea și stimularea angajatorilor pentru asigurarea de șanse egale pe piața muncii (în special pentru tinerii cu dizabilități, tinerii rromi, tinerii din mediul rural etc.);
- Stimularea accesului tinerilor la funcțiile publice și promovarea echilibrului de gen în administrația publică;
- Programe de internship și ucenicie în colaborare cu angajatorii (mai ales cei locali);
- Campanii naționale (online & offline) de informare și promovare a drepturilor și obligațiilor angajaților & angajatorilor;
- Campanii (online & offline) de combatere a discursului instigator la ură;
- Programe comune cu angajați, angajatori, autoritatea publică responsabilă (ITM, AJOFM etc.).
- Dezvoltarea și promovarea joburilor viitorului, precum și asigurarea sistemelor de formare pentru ele.
Părerile tinerilor (exprimate în județul TIMIȘ) despre
Lucru cu tinerii, de calitate, pentru toți:
În formularea chestionarului nu a fost furnizată și explicația sintagmei “lucrător de tineret”. De asemenea, nu putem aprecia dacă cei care au răspuns “nu știu” făceau referire la identifcarea profesiei sau la frecvența întâlnirilor (“constante”), afându-ne în fața unei întrebări circumstanțiate.
Pentru o mai ușoară apreciere a variantelor de răspuns și procentelor acordate, noi atașăm acum și definiția profesiei, dar nu cea națională, ci viziunea Comisiei Europene (aflându-ne în contextul dialogului tinerilor cu UE).
Astfel că, 16,20% au răspuns că nu știu dacă au avut întâlniri constante cu un astfel de profesionist (peste media națională), iar 3,27% au preferat să nu răspundă. Din analiza rezultatelor, am putut observa că dintre persoanele care s-au întâlnit cu un lucrător de tineret, multe sunt cele născute în anii 1995-1996, 1999 și 2001, iar procentul cel mai mare se regăsește în rândul celor născuți în anii 2000, 2002 și 2003. Tot din rândul acestora sunt și tinerii care nu știu dacă s-au întâlnit constant cu un lucrător de tineret.
Cât privește scopul întrebărilor, ne aflăm într-o situație similară cu cea de la “Dezvoltarea tinerilor în mediul rural”, adică, în afara întrebării de evaluare a situației de fapt (dacă tinerii au avut sau nu întâlniri cu lucrătorii de tineret), restul sunt de apreciere, de identificare a dezideratului. Atfel, tinerii s-au aflat în situația de a evalua pe o scară de la 1 (puțin) la 5 (mult) pe ce ar trebui să se canalizeze activitatea unui lucrător de tineret (în graficul de mai jos, rezultatele indică suma procentelor acordate pentru punctele 4 și 5).
Deși doar 30,84% dintre respondenți au avut întâlniri constante cu lucrători de tineret și aproximativ 20% nu știu sau nu au răspuns, tinerii au indicat, într-un procent covârșitor (o medie de peste 90% cu punctaj de 4 și 5), așteptările pe care le au de la lucrătorii de tineret. Astfel, din răspunsurile tinerilor, puteam trage concluzii cu valențe multiple:
- putem considera că acestea sunt și așteptările tinerilor, în general, de la mediul în care se dezvoltă;
- putem considera că acestea sunt doar așteptările tinerilor de la lucrătorii de tineret;
- putem considera că aceștia evaluează și relevanța măsurilor deja adoptate în cadrul Obiectivului privitor la “Învățământul de calitate”;
- putem considera că aceștia apreciază importanța rolului lucrătorului de tineret în implementarea măsurilor adoptate.
Este lesne de observat că așteptările tinerilor din județul Timiș de la un lucrător de tineret sunt ușor mai scăzute decât media națională, dar și ordinea priorităților este puțin diferită, dar ambele versiuni așează dezideratul conexiunii cu comunitatea înaintea aspectelor individuale (exprimarea opiniei, oportunitățile de învățare etc.).
Tinerii sunt de părere că cele mai importante competențe de care au nevoie lucrătorii de tineret pentru a-i susține și pentru a lucra ei, sunt următoarele:
- Să susțină tinerii în identificarea rolului lor în comunitate, în asumarea responsabilității și în stabilirea obiectivelor și planificarea activităților lor pentru dezvoltarea comunității;
- Să suțină tinerii în descoperirea ordinii sociale, a mecanismelor democratice și de participare;
- Să susțină dezvoltarea încrederii de sine a tinerilor pentru exprimarea opiniilor și susținerea dialogului cu reprezentanții autorităților;
- Să susțină incluziunea și susținerea tinerilor cu oportunități reduse.
Alte concluzii și mesaje ale tinerilor privind nevoile pe care le au:
- Dezvoltarea de spații sigure, create de ei, pentru ei și coordonate de ei, în care să poată desfășura activități de dezvoltare personală și profesională;
- Programe și spații accesibile tinerilor cu dizabilități – asigurarea accesului acestora la educație de calitate și la activități culturale și de petrecere a timpului liber;
- Dezvoltarea și susținerea de programe care să asigure tinerilor oportunități de implicare în dezvoltarea comunității;
- Susținerea de proiecte inițiate și planificate de tineri pe baza analizei realizate de ei a nevoilor comunității.
Gradul de participare a tinerilor la completarea chestionarului UE în România. Situația pe județe:
