fbpx

Domnule Președinte,

Stimați membri ai Parlamentului,

Stimați membri ai Guvernului,

Domnule Prim-ministru,

În vremuri de restriște pentru toată populația acestei planete, credem că empatia și solidaritatea sunt valorile care ne vor face să ieșim la liman. După înțelegerea noastră, în astfel de vremuri, conducătorii națiunilor trebuie să se așeze la masă, împreună, și să caute cele mai bune soluții pentru popoarele lor, la fel cum specialiști din toate colțurile lumii trebuie să coopereze pentru a câștiga o luptă contra cronometru. Și, de cele mai multe ori, și unii și ceilalți, o și fac – lucrează împreună.

Nu goliți de conținut FUNDAMENTUL României

Ne tot uităm de ceva vreme și la domniile voastre – conducătorii României, stat de drept, democratic și socialcare are ca fundament unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor săi. Așadar, unii dintre noi încă mai credem și încă mai așteptăm ca preocuparea centrală a domniilor voastre să fie bunăstarea noastră ( și creșterea nivelului de trai) care este atât de necesară cetățeanului simplu, României profunde.

Amintiți-vă și prin acțiuni CONCRETE, nu doar în discursul politic, cum trăiește poporul pe care îl conduceți!

Stimați decidenți, ați făcut apel la înțelegerea noastră vreme îndelungată. Multe dintre domniile voastre au state vechi în politica locală sau centrală, altele au  multe ore de activism în spate. Oricum, aceste vremuri grele ar fi trebuit să vă „călească” așa cum ne-au „călit” și pe noi. Doar uitându-ne în istoria destul de recentă, poporul acesta a mai trecut prin crize, a mai primit promisiuni (de la spitale regionale la bugete pentru educație și autostrăzi asumate chiar prin legi). I-au mai fost create speranțe și de prea multe ori a fost dezamăgit. Cunoaștem și teoria scuzelor savante, pe cea a grelei moșteniri, cum la fel de bine știm și legenda meșterului Manole.

Le cunoaștem pe toate acestea pentru că le-am mai trăit, am mai fost „beneficiari” de „reforme” dezvoltate după dictonul „sacrificiului de azi pentru bunăstarea de mâine”, am mai primit mesaje care începeau cu „gata, o luăm de la zero” sau cu veșnicul „o să…”. Ni s-a mai explicat că trebuie să strângem cureaua de la bugetul de stat, dar că fondurile europene vor face miracole sau că trebuie să mâncăm mai puțin ca să avem autostrăzi și școli fără grup sanitar în afara clădirii. Cu toate acestea, se întâmpla ceva „extraordinar” care făcea ca acea bunăstare ba să fie decimată, ba să fie mult întârziată sau amânată pentru cine știa când, ba.. ba… ba… și așa, am ajuns în anul 2021, în UE, în România, țara în care:

  • 23,8% din populație trăiește sub pragul sărăciei relative (cu un venit sub 896 lei/lună), iar dintre cei săraci, 35,8% sunt minori și 25,1% sunt vârstnici[1],
  • 14,5% din populație trăiește în condiții de deprivare materială severă,
  • Indicele inegalității veniturilor este de 7,1 (de atâtea ori, veniturile obținute de cele mai bogate persoane sunt mai mari decât veniturile obținute de cele mai sărace persoane),
  • 27,8% din gospodării nu au putut efectua la timp unele cheltuieli (au restanțe),
  • 10,1% din gospodării nu-și permit cheltuieli pentru menținerea unei temperaturi adecvate,
  • 24,9% din gospodării nu au grup sanitar în interiorul locuinței,
  • 23,6% nu au baie/ duș în interiorul locuinței,
  • 29,7% din gospodării nu au frigidere și congelatoare,
  • 22,4% din gospodării nu au mașină de spălat rufe,

iar față de media UE de 26,7% din PIB, România alocă (în numerar sau în natură) doar 14,7% din PIB pentru resursele de protecție socială, clasându-se pe penultimul loc (înaintea Irlandei), dar am înțeles că ne preocupăm de stadioane (luând bani de la tineret), ne înarmăm de război, închidem ochii la contrabandă, aruncăm milioane de euro în infrastructură de mucava (și da, România încă este „în noroaie” iar populația bea în continuare apă contaminată), închidem ochii la defrișări ilegale, finanțăm din bani publici magazinele de lanț internațional din mall-uri dar ignorăm ONG-urile care lucrează cu comunitatea și multe altele.

Cu alte cuvinte, am trecut de prea multe ori prin acel proces în care decidenții, odată aleși, ne înșirau, cu mină gravă, milioane de „argumente” care să ne convingă de ce era foarte complicat și nu puteau să facă ce își asumaseră înainte de a fi aleși sau desemnați într-o poziție de demnitate publică (indiferent de tabăra în care se aflau) și „se vedeau nevoiți” să ia măsuri despre care, înainte de alegeri, nici nu pomeniseră.

Puneți CETĂȚEANUL în centrul măsurilor, căci altfel veți ajunge să conduceți o țară fără popor!

Stimați decidenți, nu toți înțelegem limbajul de specialitate și nu toți știm să citim bugete, dar înțelegem cumva că noi suntem de vină când investitorii străini sau agențiile de rating, sub „lupele” cărora ne aflăm, nu sunt încântați de ce văd, cum, de altfel, înțelegem că vă provocăm mari greutăți când cei de la Comisia Europeană nu sunt foarte ”fericiți”. Știm că nu suntem rupți de lume și că, în relațiile internaționale avem și responsabilități, nu doar drepturi. Dar cu cetățeanul cum rămâne? Cu responsabilitatea noastră față de fiecare dintre noi, cum rămâne?

Totodată, vă îndemnăm să vă întoarceți privirile și către alte surse de unde puteți face economii. Căci, ce mesaj am primit noi? „Cresc” pensiile, alocațiile pentru elevi, „rămân” voucherele de vacanță, iar pentru restul, să-și asume Parlamentul (ex.: pensii speciale). Dar este clar că tăiem de la studenți! Stimați decidenți, dacă aceasta este marea reformă, rostită răstit ca să ne convingă de anvergura „soluției salvatoare” și să ne ostracizăm studenții, nu faceți altceva decât să adăugați la motivele pentru care tinerii susțin[2] că au:

  • 73% NEÎNCREDERE în partidele politice,
  • 64% NEÎNCREDERE în Guvern,
  • 61% NEÎNCREDERE în Parlamentul României
  • 52% NEÎNCREDERE în Președinție.

Am aflat că România, prin oferirea gratuității pentru transportul studenților, era „în afara sistemului”, că „toate celelalte țări, țări mult mai dezvoltate, nu ofereau această gratuitate”, cum, de altfel, am aflat că revocarea gratuității „nu este un capăt de țară”. Poate că am fi identificat imediat, cu toții, acel capăt de țară, dacă am fi rememorat lunga tradiției[3] din România a înțelegerilor dintre călători și controlorii de tren și, mai mult decât orice, dacă am fi verificat care este nivelul de trai al studenților și cât trebuie să cheltuiască pentru a compensa lipsurile la care „țările mult mai dezvoltate” nu-și expun această categorie de tineri. Poate ar fi ajutat și măsurarea procentului studenților care trăiesc sub pragul sărăciei și al celor care trăiesc în condiții de deprivare severă. Și poate ar mai trebui să calculăm câți tineri au părăsit România, să aflăm care au fost motivele și să ne gândim dacă nu cumva îi împingem în continuare dincolo de graniță. Ce va însemna acest lucru pentru noi toți?

Apoi, am zăbovit îndelung asupra întrebării retorice a domnului prim-ministru legată de studenți: „De ce am fi NOI cei mai generoși, deși nu suntem cei mai bogați?!”. Un întreg sistem de gândire superb comprimat într-o frază, dezamăgitor de lămuritoare pentru NOI. Pentru că despre NOI era vorba, nu? Adică ”NOI, poporul cel suveran” și nu ”NOI, Guvernul”!

Stimați decidenți, nu ne mai arătați cu degetul ca să ne determinați să ne urâm între noi, pe clase, vârste, profesii etc. Tot așteptăm o creștere a asumării și o reducere a victimizării din partea domniilor voastre, căci în aceste vremuri, nu mai avem nevoie și ca decidenții să încerce sensibilizarea unei părți a populației pentru a o întoarce împotriva celeilalte, creând dezbinare, apoi să atragă și să aloce fonduri pentru programe de educație a populației și combatere a discursului instigator la ură! Știți bine că cei mai mulți dintre noi nu ne-am permis vreodată acel mult visat coș minim pentru un trai decent. Așa că, nu ne mai certați și nu ne mai acuzați de ipocrizie, atâta vreme cât România încă este țara în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic ar trebui să reprezinte valori supreme. Dacă domniile voastre, care conduc această țară, se adresează nouă precar, de multe ori ofensator și agresiv, care va fi marea reformă în administrație, dacă minimul necesar – respectul față de cetățean – nu este asigurat încă de la vârf? Ce așteptări să mai avem de la restul funcționarilor din slujba cetățeanului?

Înțelegeți de ce și, mai ales, PENTRU CINE sunteți la cârma țării, abandonați vechile practici și schimbați-vă prioritățile!

În același timp, nu avem cum să nu subliniem că de trei decenii asistăm la prea multe critici reciproce între formațiunile politice, la întreceri de promisiuni și la prea timizi pași înainte. Domniile voastre parcă dezbat și protestează prea mult, dar dialoghează reciproc prea puțin. Nu construiți împreună nici când ne ard de vii apropiații! Înțelegem că acesta este jocul într-o democrație, dar, cumpătarea materială și comportamentală pe care o așteptați de la noi în vreme de criză (și nu numai) poate că ar trebui să se regăsească și în discursurile și manifestările domniilor voastre. După fiecare dramă ne transmiteți aceleași regrete față de trecut și promisiuni „ferme” pentru viitor, care, ca orice minuni, durează doar trei zile, până la următorul subiect apărut în atenția publică sau până când plecați în vacanță.

După înțelegerea noastră, chiar dacă ne tot dojeniți că ne-am meritat soarta când v-am votat pe unii sau pe alții, aceste vremuri grele trebuie să aducă mai multă sobrietate și în arena politică. Faptul că, în timp ce populația trece prin astfel de vremuri nesigure, domniile voastre ne arată că investesc prea mult timp, resurse și ocupă spațiul public pe teme legate de numiri, împărțiri, negocieri de funcții, moțiuni, proteste (deși acesta trebuie să rămână instrumentul partenerilor sociali, al societății civile în ansamblul ei și nu al deja decidenților) etc., preocupări legate de bănci, firme, parteneri străini, investitori, agenții de rating, Comisia Europeană, dar mult prea puțin de cetățean, ne mâhnește profund și ne consolidează convingerea că, în continuare, cetățeanul NU se află, real, în centrul preocupărilor domniilor voastre pentru soluții și măsuri concrete și integrate astfel încât munca să reprezinte o garanție pentru ieșirea din sărăcie (dezvoltarea de locuri de muncă de calitate și bine plătite, rezolvarea raportului problematic dintre salarii și costul vieții), să crească calitatea în educație (înclusiv a celei profesionale), să se dezvolte real sistemul de sănătate, mai ales pentru o populație atât de bolnavă cum este a noastră (anual[4]sunt înregistrate cca. 15 milioane de cazuri noi de îmbolnăvire) și multe, foarte multe altele.

Nu poporul este de vină că țara e cum e, stimați decidenți, și poate nici domniile voastre, căci tot dintre noi v-ați ridicat, tot noi v-am ales. Deși, aveți dreptate, din păcate, nu am fost prea mulți la vot. După ofertă. Dar, poate tocmai de aceea ar trebui să vorbiți mai mult cu noi, pentru a lua deciziile cele mai bune pentru noi toți. Nu poate fi vreo surpriză pentru cineva dacă, chiar și în situația în care v-ați aduna toți laolaltă, aproape 7 din 10 dintre noi tot am avea o părere diferită față de a domniilor voastre!

Comunicați și cooperați PENTRU noi, dar și CU noi!

Sunteți cei mai importanți oameni în stat și, în vremuri grele, orice popor are nevoie de lideri maturi în abordare, puternici, responsabili, uniți, care să țină la oameni, să îi asculte, să îi înțeleagă, să le fie alături și care să îi susțină. Vedem că viața ne pune în fața unor provocări pe care nu le putem depăși dacă suntem dezbinați.

Așadar, facem apel la înțelepciunea domniilor voastre spre a lăsa deoparte jocul politic, a se așeza la masă, a invita partenerii sociali, societatea civilă, specialiștii români și străini de care este nevoie și, mai ales, spre a lucra împreună (nu este o rușine să ceară ajutor, mai ales când au responsabilitatea atâtor milioane de oameni).

Doar că, din păcate, domniile voastre nu cooperează pe teme majore pentru țară atunci când se află în tabere diferite, consumă timp prețios în exploatarea „chichițelor” procedurale, mesajele către noi conținând prea multe acuze reciproce între opoziție și putere, iar lipsa unei abordări reciproce constructive și cooperante dintre domniile voastre vitregește întreaga societate de soluții complexe și perene, ce pot continua indiferent de succesiunea la putere.

Totodată, de cele mai multe ori, domniile voastre nu ne prezintă specialiștii cu care se consultă (de prea multe ori îi numesc generic „specialiști” dar nouă nu ne spun care sunt aceștia). Mai mult, domniile voastre fac sesiuni de consultări de fațadă pe teme de interes scăzut, dar când chiar iau măsuri cu impact, evită și amână cu săptămânile reprezentanții celor vizați (mai ales partenerii sociali și ONG-urile). Înțelegem că sunteți ocupați, dar nu ignorăm că și aceste dialoguri fac parte din fișa postului. Așadar, vă încurajăm să lucrați pentru noi, împreună cu noi! Căutați măsurile cele mai juste, apoi veniți către populație, când totul este gata, și explicați-ne mai ales către ce tindem, care sunt scopul, obiectivele generale, impactul pe termen mediu și lung (asupra noastră, a cetățenilor) ale măsurilor la implementarea cărora va contribui întreaga societate. Dar, facem apel către domniile voastre să ne comunice într-un limbaj accesibil și prietenos. Nu toți suntem absolvenți de studii de specialitate. Nu ignorați profilul cetățeanului de rând și faptul că domniile voastre, cei mai importanți oameni din stat, se adresează și României profunde sau așa ar trebui să facă. Publicați documente complete pentru cei ce se pricep, dar când vorbiți, faceți astfel încât să vă înțelegem toți!

În încheiere, facem încă o dată apel la SOLIDARITATE, EMPATIE, SOBRIETATE, DIALOG și COOPERARE, RESPECT (față de cetățean dar inclusiv între domniile voastre). Puteți fi mulți, noi sau vechi, puteți fi competenți, dar este degeaba, dacă nu lucrați împreună pentru cetățeni!

 


[1] INSSE 2019: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

[2] http://mts.ro/rapoarte-studii/rapoarte-si-studii/

[3] https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/de-cand-si-de-ce-calatoresc-romanii-cu-nasul

[4] http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

[5] https://recorder.ro/harta-apei-contaminate-din-satele-romaniei-in-peste-800-de-comune-curge-apa-nepotabila-fara-ca-oamenii-sa-fie-anuntati/