https://www.facebook.com/eucouncil/videos/556045238212569/
Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene este exercitată pentru o perioadă de 6 luni, prin rotație, de fiecare Stat membru. Prin definiție, Președinția trebuie să fie neutră și imparțială pe perioada exercitării mandatului; prin urmare, ea nu poate favoriza propriile opțiuni de politici și nici pe cele ale unui alt Stat membru. Ea are trei misiuni principale.
Prima misiune este de planificare şi conducere a reuniunilor din cadrul diferitelor formațiuni ale Consiliului (cu excepția Consiliului Afaceri Externe) şi ale grupurilor sale de lucru.
Președinția înseamnă, în primul rând, datoria de a promova în reuniunile pe care le vom prezida la Bruxelles, interesul european prin asigurarea unui cadru corect de negociere.
Eforturile unei Președinții se vor concentra în principal pe prezentarea de propuneri de compromis, capabile să conducă la adoptarea de poziţii comune ale statelor membre.
Președinția trebuie să acționeze ca un facilitator, fiind responsabilă de avansarea lucrărilor Consiliului privind legislația europeană, de asigurarea continuităţii agendei Uniunii Europene, a unor procese legislative bine organizate şi a cooperării dintre statele membre.
Cea de-a doua misiune vizează reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale Uniunii, în special cu Comisia Europeană şi cu Parlamentul European. În activitatea pe care o desfăşoară, Preşedinţia cooperează îndeaproape cu Președintele Consiliului European şi cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate.
Cea de-a treia misiune este asumarea reprezentării Uniunii Europene în dialog cu partenerii externi, prin înlocuirea temporară a Înaltului Reprezentant, în situațiile în care acesta nu poate participa.
Obligaţiile concrete ale unei Preşedinţii a Consiliului Uniunii Europene se traduc în asigurarea resurselor necesare pentru prezidarea la Bruxelles a reuniunilor ministeriale, la nivel de ambasadori şi a peste 150 de grupuri de lucru de la nivelul Consiliului. În acest format se negociază 200 – 300 de dosare legislative pe parcursul a peste 1.500 de întâlniri formale şi informale. În ceea ce priveşte modul în care se lucrează, Președințiile sunt grupate în Trio-uri, lucru care asigură un cadrul general coerent de desfășurare a activității Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă neîntreruptă de 18 luni.
Principalele provocări la adresa statelor membre care dețin Preşedinţia Consiliului sunt reprezentate de importanţa conturării de către statul care pregăteşte exerciţiul Preşedinţiei a unei viziuni politice proprii asupra evoluţiei proiectului european şi a politicilor sale, a unei capacităţi administrative corect dimensionate, bine echipate din punctul de vedere al competenţelor şi nivelului de expertiză şi implicit a unui sistem naţional performant de coordonare interministerială în domeniul afacerilor europene.
Preşedinţiile Consiliului Uniunii Europene din ultima perioadă s-au derulat într-un context european și internațional complex, tipologia situaţiilor care trebuie gestionate fiind, de regulă:
1) gestionarea agendei curente pentru dezvoltarea cadrului legislativ;
2) gestionarea răspunsurilor la crizele curente/cunoscute (sistem financiar, migraţie, etc.);
3) gestionarea răspunsurilor la crize necunoscute, dificil predictibile în acest moment.
Procesul de pregătire a exercitării unei Preşedinţii este unul laborios, de durată, şi necesită o analiză consistentă cu privire la implicaţiile pe care exercitarea acestei atribuții le antrenează la nivelul angajamentului politic în raport cu proiectul european, la nivelul administraţiei publice, sub aspectul dimensiunii, formării şi perfecţionării resurselor umane, al proiectării aspectelor logistice, al comunicării şi respectiv al coordonării politice.
O Preşedinţie performantă necesită un efort convergent din partea întregii administraţii şi o mobilizare pe diferite nivele de implicare a societăţii în ansamblu.