fbpx

FITT la Conferința „Cum răspundem aspirațiilor europene ale tinerilor din Balcanii de Vest?” (28-29.05.2019)

Astăzi a început ultimul eveniment, în domeniul politicilor publice pentru TINERET, înscris în calendarul oficial de evenimente politice al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. 


Context

În anul 1999, UE a lansat Procesul de Stabilizare și de Asociere (PSA) – un cadru pentru relațiile dintre UE și țările din regiune, precum și Pactul de Stabilitate – o inițiativă mai amplă care implică toți principalii actori internaționali. În 2008, Pactul de Stabilitate a fost înlocuit de Consiliul de Cooperare Regională. Consiliul European de la Salonic din 2003 a reafirmat că toate țările care făceau parte din PSA erau potențiale candidate la aderarea la UE. Această „perspectivă europeană” a fost reafirmată în strategia Comisiei din februarie 2018 pentru Balcanii de Vest și în Declarația de la Sofia în urma reuniunii la nivel înalt UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2018 în capitala Bulgariei.(1)

La preluarea mandatului, România și-a asumat că va urmări și contribui la avansarea politicii de extindere a Uniunii Europene, precum și a inițiativelor Comisiei Europene din Comunicarea privind O perspectivă credibilă de extindere și un angajament sporit al UE față de Balcanii de Vest. Țările care fac subiectul acestei teme sunt Serbia, Muntenegru (state aflate deja în proces de negoicere), Albania și Macedonia (candidate oficiale), Kosovo și Bosnia Herțegovina (potențiale candidate). Astfel că, România și-a asumat implementarea Agendei adoptate la Summit-ul UE-Balcanii de Vest din 17 mai 2018 de la Sofia și se va urmări adoptarea de Concluzii unitare ale Consiliului privind extinderea, după publicarea Comunicării Comisiei Europene privind Pachetul extindere, în linie cu deciziile adoptate la reuniunea CAG din 26 iunie 2018. Președinția României la Consiliul Uniunii Europene face eforturi pentru obținerea de progrese și facilitarea deciziilor politice în raport cu toți partenerii din procesul de extindere.




De ce o conferință în domeniul politicilor publice pentru TINERET pentru Balcanii de Vest

Zona Balcanică (Serbia, Muntenegru, Boznia Herzegovina, Kosovo, Albania și Macedonia – WB6) a fost și este o regiune efervescentă din toate punctele de vedere. Dat fiind faptul că toate țările din regiune și-au declarat intenția de a deveni state membre ale Uniunii Europene, la nivelul fiecărui stat au fost demarate o serie de procese ce au ca scop pregătirea aderării. Acesta nu este un efort unilateral din partea fiecărui stat, el se desfășoară etapizat și beneficiază de sprijin. În cazul zonei Balcanilor de Vest, a fost declanșată, de către Uniunea Europeană, inițiativa ce are ca scop intensificarea cooperării regionale și ajutarea la integrarea țărilor în UE – Procesul de la Berlin, lansat în cadrul Conferinței de la Berlin (28 august 2014).

Pentru prima dată în cadrul unei astfel de etape, în Procesul de la Berlin se menționează TINERETUL ca una dintre cele trei teme majore de discuție/cooperare (1.energie; 2.infrastructură de transport; 3.tineret). Încă din anul 2015 (Summitul de la Viena – 27 august 2015) și din anul 2016 (Summitul de la Paris – 4 iulie 2016), reprezentanții statelor au concluzionat că “tineri educați, cu atitudine pozitivă către viitorul regiunii sunt cheia pentru o stabilitate politică, economică și socială”. Drept urmare, tineretul a devenit unul din principalele subiecte pe agenda publică.

Plecând de la acest context spațial și temporal, având în vedere că în zona extinsă Balcanică se regăsesc state ce sunt deja membre ale UE (Grecia, Bulgaria, Ungaria, Croația) care au trecut prin procesul de aderare și că România este unul dintre acestea, în contextul Președinției, conferința de azi are următoarele obiective:

  • să exploreze modalități creative de a inspira și de a-i ajuta pe tineri să-și găsească / îmbunătățească perspectivele profesionale în țările lor, reamintind sprijinul pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest;
  • să faciliteze stabilirea unui dialog de durată între tinerii profesioniști din administrația locală și societatea civilă, antreprenori, cadre universitare, organizații de tineret din Balcanii de Vest și din Uniunea Europeană, contribuind astfel la o mai bună înțelegere reciprocă și la atașamentul de valorile europene;
  • să permită transferul de bune practici și schimbul de experiență în rândul tinerilor profesioniști în procesul de reforme economice, democratizare și participare civică;
  • să sporească gradul de conștientizare cu privire la necesitatea construirii încrederii și a rezilienței, contribuind în același timp la eforturile de reconciliere;
  • să susțină implementarea Strategiei de extindere (Comunicarea Comisiei din 6 februarie 2018) și a inițiativele sale majore, precum a și a Agendei de la Sofia (Summitul UE – Balcanii de Vest, Sofia, 17 mai 2018);
  • să analizeze cadrul strategic european și regional de dezvoltare pentru tineret și să ofere modele de cooperare și bune practici care să fie promovate și extinse.

Agenda Conferinței cuprinde temele din paneluri și discursurile principale.




FITT și țările din Balcanii de Vest

Poziționarea geografică a județului nostru la granița cu unul dintre aceste state (Serbia) și faptul că Timișoara este cea mai mare aglomerare urbană din zona DKMT (Dunăre-Criș-Mureș-Tisa), dar mai ales legăturile cu românii din Voivodina și contextul cultural dat de deținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021 de către Timișoara (România) și Novi Sad (Serbia), sunt întărite de funcționarea, în această zonă a două centre de tineret deținătoare a Certificatului de Calitate pentru Centre de Tineret din partea Consiliului Europei – Ecocenter Radulovacki (Serbia) și FITT (Timișoara). De asemenea, relația cu organizații din Serbia cuprinde și multe proiecte implementate în parteneriat. În Strategia FITT pentru 2017-2022, noi ne-am asumat întărirea rolului fundației în zona de sud-est a Europei, și, de bună seamă, acest proces a fost deja început. Astfel, cooperăm în două rețele europene cu colegi din Albania și Kosovo și avem deja o tradiție a parteneriatelor și conferințelor internaționale cu organizații din Macedonia.


Mă bucur că avem ocazia să participăm la această conferință care, pe lângă importanța temelor prezentate în paneluri și aportul vorbitorilor, reprezintă și un prilej foarte bun pentru noi de a ne atinge obiectivele cu privire la extinderea cooperării internaționale în zona Balcanilor de Vest (în special cu Bosnia-Herțegovina și Muntenegru) și cu RCC și RYCO. Cu toate că mi-aș fi dorit și prezența reprezentanților Ministerului Tineretului și un format al conferinței care să faciliteze o mult mai mare deschidere la dialog (mai ales că și printre participanți există surse de inspirație de care aș fi dorit să aud mai mult), felicit organizatorii pentru că au adus această temă în România (de care sunt și personal atașat, având în vedere că preocuparea mea de student doctorand o reprezintă „Impactul politicilor publice de tineret în zona Balcanică extinsă”). Totodată, mă bucur să revăd reprezentanții partenerilor europeni și regionali care au contribuit la organizarea evenimentului, dar și a partenerului nostru sârb din EPYC (European Platform for Youth Centres) – Ecocenter Radulovacki. Nu în ultimul rând, salut prezența lui Alin GRIGORE – președintele Forumului Tinerilor din România – făcând posibil astfel ca Grupul Național de Lucru pentru Dialogul cu Tinerii să fie prezent prin doi dintre cei 7 membri ai săi. (Mihai-Adrian VILCEA – președintele FITT)




Această conferință este organizată de Ministerul Afacerilor Externe, beneficiază de sprijinul Comisiei Europene și al granturilor EEA și Norvegiei și este organizat în cooperare cu următorii parteneri regionali și europeni: