fbpx

VOTĂM DE LA 16 ANI?! – FITT a realizat prima broșură din România despre votul de la 16 ani

În anul 2011, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) s-a pronunțat în favoarea coborârii la 16 ani a vârstei minime pentru dreptul de votÎn anul 2015, Parlamentul European a votat propunerea privind acceptarea tinerilor de 16 și 17 ani pentru a vota la alegeri. Cu toate că în România au existat, din când în când, voci care au readus pe agenda publică subiectul votului de la 16 ani, exprimându-și susținerea pentru acest demers, acțiuni concrete nu au fost realizate niciodată. 

Așadar, în anul 2018, noi, Fundația Județeană pentru Tineret Timiș, am organizat, pentru prima dată în România, ateliere de consultare a tinerilor cu privire la Votul de la 16 ani:

În cadrul acestor ateliere am discutat despre faptul că de ani buni, peste tot în lume, se duc campanii pentru scăderea vârstei începând de la care o persoană poate vota, la 16 ani. Contextele sunt uneori similare, alteori total diferite, însă această măsură este importantă pentru reducerea deficitului democratic. Și, dacă privim 50 de ani în urmă, o să observăm că atunci prin lume se întâmplau, în alte contexte, procese similare cu ce ne propunem noi acum: statele reduceau vârsta minimă pentru dreptul de a vota de la 25, 21, 20 până la 18 ani. Explicațiile de atunci erau simple: dacă poate munci, dacă se poate căsători, dacă poate avea copii, atunci cu siguranță cetățeanul poate să și voteze.

16 ani este vârsta la care tinerii își pot schimba sau alege religia și pot cere instanțelor de judecată să aprobe schimbarea formei de școlarizare. Tot la 16 ani tinerii pot obține permis de conducere pentru categoriile AM, A1 și B1 și se pot căsători, cu acordul părinților. Conform Codului Muncii și Legii uceniciei la locul de muncă, tinerii mai mari de 16 ani pot munci și pot încheia contracte de ucenicie fără acordul părinților. Așadar, pentru stat aceștia devin plătitori de taxe și impozite, însă nu și votanți. Dublul standard aplicat aici se traduce în folosirea banilor tinerilor de către statul român fără a le oferi, însă, posibilitatea de a decide unde vor fi aceștia cheltuiți.

România, la fel ca majoritatea statelor europene, se confruntă cu un proces de îmbătrânire a populației. În anul 2000 media vârstei populației României era 34,9 ani, în timp ce în 2018 este 41,6 ani. Prognoza pentru anul 2020 pentru vârsta medie a populației României este de 43 de ani. Ce înseamnă asta în termeni de reprezentare politică? Înseamnă că din ce în ce mai mulți oameni mai în vârstă dintre noi iau decizii pentru tineri. Nu lipsa de încredere în conaționalii mai în vârstă este problema aici, ci doar faptul că aceștia nu pot fi întotdeauna familiari cu problemele tinerilor în așa fel încât, atunci când votează, să o facă și în interesul acestora. Inevitabil, viitorul aparține tinerilor. Dar prezentul aparține tuturor și reprezintă baza pentru viitor. Dacă tinerii nu își pot exprima opțiunile pentru construirea societății în care își doresc să trăiască, ce vor face când vor fi puși în fața unor măsuri care nu le iau în considerare interesele? Dacă problemele specifice tinerilor nu vor fi abordate de către politicieni încă de acum, acestea se vor agrava în viitor, iar opțiunile de rezolvare vor fi din ce în ce mai puține sau mai complicate.

Care sunt argumentele valabile astăzi? Cum și de ce au luptat tinerii din alte state pentru acest drept? Care sunt avantajele? Pe cine și cum afectează această decizie? Și care sunt măsurile complementare necesare? La toate aceste întrebări încercăm să răspundem prin această broșură informativă, ce însoțește campania de consultare publică pe tema dreptului de vot de la vârsta de 16 ani pe care Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT) a inițiat-o în toamna anului 2018.

Broșura poate fi citită AICI: Vote16