Prioritățile pentru TINERET ale României – Președinția la Consiliul UE (3.0)

În 25.01.2018 a Ministerul Afacerilor Externe a lansat Forumului de consultare publică, comunicare și dezbateri „EU-RO 2019” în vederea pregătirii și exercitării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Grupul de lucru Cultură, Tineret și Sport avea ca timp alocat, conform agendei, 4 ore distribuite în două întâlniri (07.02.2018 și 23.02.2018), componenta TINERET fiind acoperită de un grup restrâns de contribuitori din care a făcut parte și reprezentantul FITT [4]. Raportul Grupului de lucru Cultură, Tineret și Sport coordonat de CTR a fost transmis către MAE în data de 12.03.2018 și publicat în 29.03.2018 pe site-ul www.romania2019.eu, dar care acum nu se mai regăsește online. Acest din urmă aspect este valabil pentru Rapoartele grupurilor de lucru.

Cu toate acestea, din documentele interne, noi am reținut următoarele Tematici de Interes ale Președinției României la Consiliul UE (componenta “TINERET”), în sarcina Ministerului Tineretului și Sportului:

1. Menținerea unei Europe unite

Obiectiv: Procesul de consolidare a proiectului european trebuie clădit pe o abordare unitară, incluzivă și deschisă pentru toate statele membre, evitând fragmentarea și divizarea între statele membre UE.

Motivare: Statele membre UE trebuie să își intensifice eforturile pentru o Uniune mai democratică, cu scopul de a beneficia de un tratament egal, de a apropia mai mult de cetățeni procesul decizional de la Bruxelles și de a eficientiza funcționarea UE. În acest cadru, este nevoie de mai multă solidaritate între statele membre UE în procesul decizional, printr-o implicare mai mare a cetățenilor europeni, inclusiv a tinerilor.

Dosare legislative europene: Propunerea de actualizare a Regulamentului Corpul European de Solidaritate – 2017/0102 COD.

2. Creșterea coeziunii europene, condiție a avansării integrării pe baze comune

Obiective:

• Coeziunea economică și socială: reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre UE și regiunile europene, precum și a inegalităților existente în domeniul social, cu respectarea partajării de competențe între statele membre și UE, reducerea polarizării sociale în interiorul fiecărui stat membru UE; copiii și investiția în educație (Instrument financiar pentru copii).
• Coeziunea teritorială- reprezintă un obiectiv politic la nivel european, politicile de dezvoltare teritorială fiind instrumente pentru atingerea acestuia, cu rolul =de a contribui la dezvoltarea economică și socială și valorificarea potențialului teritorial.

Motivare: Promovarea coeziunii economice, sociale și teritoriale la nivelul UE reprezintă un obiectiv al Tratatului de la Lisabona (art. 3), precum și al Protocolului adițional nr. 28 al acestuia. Coeziunea teritorială presupune o consolidare a dimensiunii teritoriale în ansamblul politicilor comunitare și naționale, pentru valorizarea legăturilor dintre diferitele politici sectoriale și utilizarea potențialului specific fiecărui tip de teritoriu. Coeziunea teritorială înseamnă în primul rând recunoașterea diversității teritoriale și nevoia de a construi pe baza acestei diversități pentru a genera dezvoltare socio-economică. Cunoașterea teritoriului este importantă pentru formularea și implementarea politicilor de dezvoltare multisectoriale integrate, iar planificarea strategică creează condițiile optime pentru ca fiecare dintre teritorii să-și valorifice potențialul și să-și crească nivelul de concentrare al activităților. Mai mult, teritoriile nu sunt elemente izolate și nu pot avea succes decât împreună. Integrarea, cooperarea și coordonarea între teritoriile UE, precum și teritoriile naționale sunt factori cheie ai dezvoltării, prin posibilitatea de a atinge o masă critică și apoi prin exploatarea elementelor complementare. Coeziunea teritorială înseamnă și abordarea legăturilor dintre mediul urban și cel rural, din punct de vedere al accesului la infrastructuri și servicii abordabile și de calitate, precum și a problemelor din regiunile cu o mare concentrare de comunități marginalizate din punct de vedere social.

Dosare legislative europene:

• Propunerea de Regulament de instituire a viitorului program CULTURA, care va include și o componentă de cetățenie, precum și o componentă referitoare la valorile fundamentale UE.
• Propunerea de instituire a programului MEDIA.

3. Acces egal la oportunități pentru tineri

Obiective:

• Identificarea măsurilor care pot contribui la reducerea decalajelor privind accesarea oportunităților educaționale, de voluntariat sau de formare profesională în rândul tinerilor.
• Combaterea discursului public ce promovează tensiuni inter-generaționale.
• Identificarea măsurilor de reducere a prejudecăților și a stereotipizării cu privire la egalitatea de gen și față de categoriile vulnerabile. Încurajarea reprezentării tinerilor ce provin din medii vulnerabile în procesul de luare a deciziilor în societate.

Motivare: În ciuda dificultăților economice recente, societățile, economiile Statelor Membre și însăși Uniunea Europeană oferă totuși o varietate relativ largă de oportunități educaționale, de voluntariat, dezvoltare personală, formare profesională sau locuri de muncă după caz. Cu toate acestea, constatăm că există o distribuire inegală a acestor oportunități, cauzată de profilul socio-economic al tinerilor sau clivaje specifice societăților în care trăiesc. În acest context, ne propunem ca prin această temă, Președinția Română a CONS UE să ridice gradul de conștientizare cu privire la oportunitățile existente pentru tineri, dar mai ales cauzele pentru care acestea nu sunt fructificate.

4. Creșterea adaptabilității tinerilor la provocările pieței muncii viitorului

Obiective:

• Identificarea tendințelor de dezvoltare a pieței muncii în următorii 15-20 de ani.
• Evidențierea riscurilor socio-economice, în contextul avansului tehnologic pe termen mediu-lung, ce ar putea afecta integrarea tinerilor pe piața muncii.
• Susținerea lărgirii sferei de competențe ale lucrătorilor de tineret în vederea facilitării accesului tinerilor la oportunitățile pieței muncii viitorului.
• Identificarea măsurilor de creștere a adaptabilității tinerilor la cerințele pieței muncii viitorului.
• Susținerea inițiativelor antreprenoriale ale tinerilor prin intermediul lucrului cu tinerii (”youth work”).

Motivare: Elemente specifice avansului tehnologic precum digitalizarea, automatizarea și inteligența artificială vor schimba fundamental structura economiei, rolul și gradul de generalitate al capitalului uman în societate, precum și cerințele la care vor trebui să răspundă politicile economice, sociale și de ocupare. Astfel, Uniunea Europeană și Statele Membre trebuie să răspundă provocării de a dezvolta capacitatea tinerilor de a se adapta efectelor schimbărilor în economie, respectiv de a rămâne activi și implicați în societate și în perioadele în care nu au un loc de muncă. Lipsa acestei capacități îi poate lăsa pe tinerii din prezent, adulții din viitor, cu sentimentul a fi rămași în urmă și fără perspective de mobilitate socială sau creștere a calității vieții. Lipsa de acțiune în acest domeniu va avea consecințe dure asupra coeziunii societății Uniunii Europene.

5. Accesul la oportunități egale pentru grupurile vulnerabile

Obiective:

• Reducerea decalajelor de dezvoltare între mediile urban și rural mai ales în privința oportunităților educaționale, de voluntariat, de formare profesională.
• Sprijinirea grupurilor vulnerabile (mediul rural, populația romă, persoane cu dizabilități).
• Accesul la servicii de sănătate, protecție socială, ocupare, locuire, educație.
• Accesul la drepturi civile, economice, sociale, politice și culturale etc..

Motivare: Fenomenul exodului din lipsa oportunităților din mediul rural este deopotrivă prezent în statele membre din Europa Centrală, de Est și de Sud. Prioritatea a rezultat ca urmare a consultărilor cu organizațiile neguvernamentale din domeniul tineretului și a evenimentelor organizate de către Ministerul Tineretului și Sportului privind Președinția României la Consiliul UE. În ultimii ani, la nivel european s-au accentuat discrepanțele privind evoluția orașelor și cea a satelor. Drept urmare, asistăm la un exod al populației tinere din mediul rural către cel urban sau în străinătate, în căutarea de noi oportunități. Serviciile sanitare, învățământul, infrastructura, îmbătrânirea populației, pe fondul exodului masiv spre orașe sau străinătate reprezintă provocări pe care România le poate aborda în contextul exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene. Crearea de oportunități pentru tinerii din mediul rural trebuie să fie o prioritate). De asemenea, sunt necesare eforturi susținute pentru asigurarea de oportunități egale pentru toate grupurile vulnerabile din societate, precum populația romă sau persoanele cu dizabilități.

Dosare legislative europene: Propunerea de Decizie a Consiliului de linii directoare pentru politicile forței de muncă în SM 0424/2017.

6. Creșterea independenței economice a femeilor prin reducerea discriminării de gen în afaceri și a diferenței participării pe piața muncii din perspectiva egalității de gen

Obiective:

• Reducerea decalajului dintre statele membre UE cu privire la rolul şi poziția femeilor în societate.
• Îmbunătățirea structurii ocupaționale privind participarea pe piața muncii în rândul femeilor din mediul rural și a persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile.
• Sprijinirea demarării și dezvoltării structurilor economice private înfiinţate de către femei în mediul rural.
• Reducerea discriminării de gen în afaceri.
• Reconcilierea vieții de familie cu cea profesională (Work life balance).

Motivare: Existența unei diferențe între veniturile salariale ale femeilor și cele ale bărbaților influențează consolidarea autonomiei economice a femeilor. În anul 2016, rata șomajului UE (28) a fost de 8,4% în rândul bărbaților și de 8,7% în rândul femeilor, continuând tendința de scădere începută în anul 2014. Rata șomajului în rândul femeilor, pentru perioada 2010 – 2016, a înregistrat o scădere de la 6,2% în 2010, la 5% în 2016. Din acest motiv, sunt importante măsuri precum încurajarea creșterii ponderii femeilor în funcții de conducere și decizie, reducerea discriminării de gen în afaceri și promovarea egalității de gen ca factor esențial al combaterii sărăciei.

7. Egalitatea de șanse

Obiective:

• Egalitatea de tratament trebuie asigurată pentru toate statele membre, cetățenii europeni și actorii economici.
• Egalitatea de șanse trebuie introdusă în toate politicile europene.
• Este necesară o atenție deosebită privind reducerea decalajelor dintre grupurile vulnerabile (persoane provenind din mediul rural, populația romă, persoane cu dizabilități) și restul populației.
• Creșterea gradului de conștientizare a nevoilor și oportunităților tinerilor în raport cu realitățile locale și naționale.
• Investiția în activitatea de tineret și lucrătorii de tineret în vederea recunoașterii competențelor non-formale și informale care contribuie la reducerea decalajelor dintre grupurile vulnerabile și restul populației.

Motivare: În exercitarea mandatului de Președinție a Consiliului UE, România va urmări promovarea solidarității, ca valoare comună a UE, subliniind importanța reîntoarcerii la fundamentele construcției europene pentru a reclădi încrederea cetățenilor. Valorile înscrise în Tratate, precum solidaritatea, libertatea, democrația, dreptatea, egalitatea, nediscriminarea, coeziunea și demnitatea umană, sunt cele care pot permite combaterea discursurilor eurosceptice, populiste și naționaliste și pot asigura un sprijin adecvat față de proiectul european.

Dosare legislative europene: Propunerea de directivă privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată a părinților si îngrijitorilor – 2017/0085 COD.

8. Europă a cetățenilor: Democratizarea de facto, în baza democrației de jure

Obiective:

• Consolidarea partidelor europene și a reprezentării intereselor cetățenilor, inclusiv prin finalizarea și aplicarea reformei actului electoral european și a regulamentului privind finanțarea partidelor politice europene.
• Controlul lobby-ului.
• Continuarea procesului de reformă/transparentizare a instituțiilor europene.
• Reprezentarea politică a intereselor celor subreprezentați în instituțiile alese democratic.
• Creșterea capacității societății civile de a se implica în procese de susținere a democrației.

Motivare: Începând cu anii ‘90, după ce cercetările în domeniu au constatat existența unei percepții nu întotdeauna favorabile asupra proceselor democratice europene, instituțiile europene au făcut eforturi pentru îmbunătățirea acestei percepții. Consolidarea principiului subsidiarității, creșterea transparenței și centrarea politicilor europene pe cetățean reprezintă doar câteva din aceste demersuri. Procesul trebuie să continue, prin identificarea unor modalități de acțiune pentru creșterea reprezentativității instituțiilor și implicării constante și susținute a cetățenilor în procesul decizional. Inițiativa de modificare a Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal direct – Reforma Actului Electoral – propune amendamente la legea electorală a UE în vederea creșterii dimensiunii democratice a alegerilor europene și a legitimității procesului decizional al Uniunii. Scopul este același de a îmbunătăți participarea cetățenilor la procesul electoral și de a apropia membrii Parlamentului European de alegătorii lor, în special de cei mai tineri. Se preconizează că noul act electoral va fi finalizat şi aplicat în pregătirea alegerilor parlamentare din mai 2019. Inițiativa în curs de modificare a regulamentului privind statutul și finanțarea partidelor politice europene și a fundațiilor politice europene are ca scop eliminarea lacunelor, îmbunătățirea transparenței și asigurarea alocării și cheltuirii corespunzătoare a resurselor din bugetul UE, consolidând astfel cu adevărat reprezentarea electorală a cetățenilor europeni de către partidele politice europene. Prin aceste modificări se va asigura faptul că normele existente nu sunt eludate și că dispozițiile regulamentului nu sunt utilizate în mod abuziv. Modificările specifice ar urma să intre în vigoare înainte de alegerile europene din 2019. Acestea vor contribui la abordarea provocărilor identificate de Comisie în legătură cu alegerile europene din 2014, în special în ceea ce privește afilierile dintre partidele naționale și cele europene și la o mai mare responsabilizare politică.

9. Promovarea democrației participative prin sprijinirea societății civile de a participa la procesul de elaborare a politicilor prin asigurarea transparenței în procesul de luare a deciziilor la nivel European

Obiective:

• Continuarea discuțiilor pe tema Registrului de Transparență de la nivelul UE (dacă acest dosar nu va fi închis în 2018).
• Inițierea dezbaterilor în vederea constituirii unui cadru bilateral stabil de dialog cu societatea civilă sub forma unui grup de lucru, în vederea organizării constante de reuniuni, dezbateri și consultări publice punctuale pe subiectele de interes public european (după modelul Conferinței ONG-urilor organizate de Consiliul Europei).
• O mai bună comunicare cu organizațiile neguvernamentale și cu cetățenii, prin informare, colaborări și dialog permanent. Acestea pot contribui, cu expertiza lor specifică, la cunoașterea pe scară largă și adaptarea procesului decizional, conturarea și elaborarea politicilor, precum și la implementarea măsurilor la nivel național.
• Promovarea parteneriatelor între instituțiile centrale, instituțiile locale și organizații neguvernamentale cu scopul dezvoltării tinerilor ca parteneri de creare a politicilor publice.

Motivare: Intrat în vigoare în decembrie 2009, TUE consacră recunoașterea formală a rolului democrației participative (dialog civil, consultare, inițiativa europeană a cetățenilor – ICE). Dispozițiile art. 11 TUE se adaugă la instituția centrală a democrației reprezentative, consolidând-o și dând formă unui model inovator de democrație. Mecanismele de guvernanță participativă trebuie dezvoltate în continuare, cu prioritate la nivelul Consiliului, care este perceput în general ca fiind cea mai opacă instituție UE. O aplicare unitară și eficientă a principiului transparenței la nivelul instituțiilor centrale ale UE va putea pune bazele creșterii încrederii cetățenilor în proiectul european, mai ales pe fondul actual al curentului eurosceptic care a început să prindă contur tot mai mult în ultimii ani. Transparența, promovată ca valoare prioritară a modului de funcționare al instituțiilor europene, va permite crearea unei percepții pozitive și o reconsiderare a importanței pe care o au dezbaterea publică, implicarea cetățenilor în procesul decizional și rolul pe care îl va avea permanent consultarea publică în elaborarea de proiecte și de politici aplicabile Uniunii. Pentru exercitarea cu succes a mandatului României la Președinția Consiliului UE, construirea unui parteneriat cu societatea civilă în ansamblul său, prin implicarea activă a tuturor potențialilor actori implicați, este esențială. Gradul ridicat de complexitate a procesului legislativ european, a politicilor comune europene și numărul în creștere al actelor normative europene impun prioritizarea relației cu cetățenii și organizațiile acestora. În acest proces, este necesară acordarea unei importanțe sporite relației cu tinerii și organizațiile de tineret. Considerând importanța acestora ca resorturi ale dezvoltării și promovării unor valori europene solide si actualizate, UE trebuie să susțină creșterea vizibilității și a reprezentativității tinerilor europeni la viața comunității, sub toate aspectele ei. Pentru România, asumarea ca prioritate a promovării democrației participative se subsumează oportunității de a-și demonstra adeziunea la valorile europene, de a-și reafirma susținerea cu privire la proiectul european și de a contribui în mod direct la procesul de consolidare a acestuia. De asemenea, o bună comunicare cu toți actorii societății civile pe perioada exercitării mandatului este esențială în vederea obținerii angajamentului politic, a atragerii de expertiză și a obținerii sprijinului public pentru acest proiect.

10. Creșterea transparenței decizionale a Consiliului UE

Obiectiv: Inițierea dezbaterilor privind elaborarea unei proceduri standardizate privind publicarea informațiilor de interes public în vederea creșterii transparenței decizionale a Consiliului UE (sub forma unei baze de date on-line cu: informațiile de contact, proiectele de decizii și acte normative, calendarul acțiunilor de consultare și dezbaterilor publice).

Motivare: Întrucât instrumentele prin care cetățenii pot lua parte în mod direct la deciziile Consiliului nu sunt suficient de cunoscute, prin această dezbatere privind crearea unei baze de date care să colecteze și să disemineze proiectele inițiate aflate în consultare și dezbatere publică, orice persoană și/sau organizație interesată va putea vedea și va putea contribui cu sugestii și opinii asupra deciziilor și actelor normative vizate.

11. Mainstreaming Youth – promovarea parteneriatelor între instituțiile centrale, instituțiile locale și organizații neguvernamentale, cu scopul dezvoltării tinerilor ca parteneri de creare a politicilor publice

Obiective:

• Creșterea participării socio-politice a tinerilor.
• Creșterea capacității tinerilor de a identifica provocările din comunitatea în care trăiesc și contribuția acestora la identificarea de soluții.
• Creșterea oportunităților de dialog structurat între tineri și autorități.

Motivare: O componentă importantă a democrației este reprezentată de participarea tinerilor la viața socială. Considerăm că o participare activă poate influența pozitiv actul decizional. Într-o societate democratică modernă, calitatea guvernării încorporează dimensiuni diferite, dar complementare, precum cultivarea aptitudinilor cetățenești, existența opiniei publice, accesul liber la informație, protecția drepturilor individuale, reprezentare instituțională, precum și existența unor mecanisme de luare a deciziilor colective și de organizare a acțiunilor colective. Tinerii, asociați sau neasociați, trebuie să aibă capacitatea de a se poziționa într-o relație eficientă și semnificativă în raport cu factorii de decizie. Parteneriatele dintre instituții și organizațiile neguvernamentale contribuie la bunăstarea socială, dacă există o mai mare integrare socială și, implicit, încurajarea contribuției sociale a tinerilor.

12. Susținerea activității de tineret – condiție a recunoașterii competențelor non-formale

Obiective:

• Încurajarea dezvoltării activităţii de tineret (youth work) la nivel local, regional, naţional.
• Crearea de spaţii în care să se desfăşoare activitatea de tineret.
• Recunoașterea rolului activităților pentru tineret drept cadru care asigură oportunități de învățare non-formală pentru toți tinerii.
• Stabilirea unor standarde de calitate care ajută lucrătorii pentru tineret să își îmbunătățească practicile și dezvoltarea de competențe prin crearea unei structuri și a unui spațiu de reflecție, dialog și acțiune.

Motivare: Activitățile pentru tineret atrag tinerii într-o perioadă de dezvoltare semnificativă din viața acestora și, în consecință, sunt plasate ideal pentru a favoriza dezvoltarea (pe plan personal, social, educațional, vocațional și ocupațional), bunăstarea și incluziunea socială a tinerilor. Activitățile pentru tineret ar trebui să dețină o poziție clar definită în cadrul continuității educării și a învățării pe tot parcursul vieții și să includă domeniile învățării non-formale și informale. O astfel de poziție ar trebui să permită recunoașterea potențialului activităților pentru tineret în satisfacerea nevoilor tinerilor într-o mai mare măsură și aprecierea rolului activităților pentru tineret în construirea unei societăți favorabile incluziunii. Activitățile pentru tineret oferă experiențe și oportunități pentru toți tinerii și se desfășoară atât ca activități cu acces liber, cât și ca un sprijin direcționat care poate consolida aptitudinile tinerilor, abordând în același timp dificultățile cu care se confruntă aceștia. Activitățile respective i pot juca un rol deosebit pentru tinerii care au mai puține oportunități și pentru tinerii care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET). Activitățile pentru tineret joacă un rol important în prevenirea excluziunii sociale și în favorizarea incluziunii sociale. Acestea oferă spații și oportunități de dezvoltare pentru toți tinerii și se bazează pe un proces de învățare non-formală și informală și pe participare voluntară.

13. Promovarea toleranței rasiale și inter-etnice prin inter-culturalitate

Obiectiv: Creșterea gradului de acceptare la nivelul cetățenilor europeni a persoanelor aparținând unei rase, etnii, culturi, comunități religioase sau lingvistice diferite, prin promovarea unei mai bune interacțiuni interculturale, în sensul cunoașterii reciproce a culturii, mentalității, tradițiilor.

Motivare: Acest obiectiv vizează promovarea unor măsuri care să asigure o cât mai bună integrare în societate a persoanelor care aparțin unei minorități (istorice sau rezultate în urma procesului de migrație), inclusiv prin inițiative destinate cunoașterii culturii, mentalității, tradițiilor celuilalt, încurajării dialogului între culturi, având ca scop facilitarea acceptării la nivel social. Diversitatea culturală a reprezentat dintotdeauna un factor de îmbogățire a proiectului european și, implicit, a societăților statelor membre, resursă ce necesită a fi fructificată în avantajul Uniunii Europene și al viitorului său.

14. Promovarea măsurilor pentru combaterea rasismului, intoleranței, xenofobiei, populismului, antisemitismului

Obiective:

• Încurajarea dialogului intercultural și promovarea acestui obiectiv pe agenda europeană, inclusiv prin cooptarea organizațiilor europene specializate sau cu expertiză în domeniu.
• Introducerea tematicii în programele curriculare de educație în statele membre UE.
• Urmărirea la nivelul politicilor europene, de o manieră orizontală, a tratării cauzelor care stau la baza acestor manifestări.
• Combaterea practicilor de marginalizare și promovarea incluziunii la nivelul societăților europene.
• Promovarea schimbului de bune practici în domeniu.
• Ameliorarea sistemelor naționale de raportare a actelor/infracțiunilor motivate de ură și a discursului instigator la ură.
• Promovarea rezultatelor obținute de către Alianța internațională pentru memoria Holocaustului (IHRA) și concretizarea unora dintre propunerile avansate de România pe perioada exercitării Președinției IHRA .

Motivare: Se impune promovarea de măsuri pentru abordarea provocărilor crescânde la adresa stabilității, securității și prosperității Europei, precum extremismul, antisemitismul, rasismul, xenofobia, intoleranța, ultra-naționalismul, având în vedere impactul semnificativ, la nivel transnațional, al acestor tendințe instrumentate pe fondul unor fenomene acute și cu puternic impact emoțional, precum recentul fenomen migrator. Oportunitatea obiectivului propus derivă și din contextul pregătirilor și derulării campaniei electorale pentru viitoarele alegeri europarlamentare. Totodată, promovarea acestor teme este coerentă cu celelalte priorități stabilite sub pilonul Europa siguranței.

15. Descurajarea discursului bazat pe ură, intoleranță și xenofobie

Obiective:

• Conștientizarea necesității promovării valorilor europene la nivelul întregii societăți, îndeosebi pe fondul procesului actual de reflecție asupra viitorului UE.
• Susținerea unei campanii pro-active și pozitive la nivel european, care să asigure o mai bună implicare a cetățenilor în dezbaterile și procesele de formulare a politicilor europene.

Motivare: Pornind de la premisa că partidele europene contribuie la formarea conștiinței politice europene, această tematică își propune atât responsabilizarea acestora în direcția promovării valorilor europene, cât și a reconectării cu cetățenii europeni, pentru a evita proliferarea tendințelor populiste și extremiste. Promovarea valorilor europene și încurajarea partidelor de a reda consistență relației cu cetățenii se corelează cu alte priorități transversale, precum comunicarea strategică privind beneficiile UE, trebuie declinată atât în interior, cât și în exterior , acordând prioritate cetățeanului, ca beneficiar primar al proiectului european și element central al mandatului României la Președinția Consiliului UE. Totodată, tematica se încadrează în contextul alegerilor pentru PE și, implicit, al campaniilor electorale, perioadă cunoscută prin predilecția către abordări populiste, proliferarea știrilor false și instrumentarea, cu scop electoral, a tendințelor negative din societate.

 

Acest articol este continuare a:

1. Prioritățile pentru TINERET ale României – Președinția la Consiliul UE 1.0
2. Prioritățile pentru TINERET ale României – Președinția la Consiliul UE 2.0

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

[4]– Erasmus+- includerea și bugetarea adecvată a programului Erasmus+ și, eventual, diversificarea liniilor de finanțare, inclusiv cu posibilitatea alocării de finanțări pentru infrastructură (fizică) de tineret;

• Cadrul Financiar Multianual (MFF)- includerea de fonduri pentru tineret pentru ocupare (program succesor al Schemei de Garanție pentru Tineri), Locuire, infrastructură de tineret;

• „Mainstreaming Youth”- trebuie întărită abordarea cros-sectorială a politicilor pentru tineret

• Promovarea programului de Capitală Culturală Europeană