În 28.11.2017, MTS anunță că[1]: În contextul procesului de preluare a președinției Consiliului UE, Ministerul Tineretului și Sportului și-a stabilit prioritățile în domeniul tineretului în urma unui proces de consultare cu organizațiile neguvernamentale în cadrul Consiliului Consultativ pe probleme de tineret [2], mecanism de consultare și dialog al ministerului cu societatea civilă. Prioritățile României sunt:
- Accesul la oportunități egale pentru tineri în mediul rural și urban (reducerea decalajelor de dezvoltare dintre urban și rural mai ales în privința oportunităților educaționale, de voluntariat, de formare profesională – accesul la un loc de muncă decent, accesul la facilități de locuire, accesul la servicii de sănătate, accesul la oportunități de învățare, accesul la facilități de protecție socială. Accesul la drepturi civile, politice, economice, sociale și culturale, etc) cu scopul dezvoltării comunității locale.
- Investiția în activitatea de tineret și lucrătorii de tineret în vederea recunoașterii competențelor non-formale și informale.
- Mainstreaming Youth – promovarea parteneriatelor între instituțiile centrale, instituțiile locale și organizații neguvernamentale, cu scopul dezvoltării tinerilor ca parteneri de creare a politicilor publice.
De fapt, acel proces de consultare cu organizațiile a fost realizat prin trimiterea în data de 20.02.2017 ora 21:00 a unui e-mail cu următorul conținut:
În această perioadă se lucrează în ritm accelerat pentru definitivarea priorităților României în vederea preluării Președinției Consiliului U.E. în 2019 și avem un deadline strâns până la care trebuie sa trimitem propunerile MTS pe sectorul de tineret. Vă atașăm lista de priorități pe care urmează să le propunem către Comitetul de Coordonare a Afacerilor Europene, structură responsabilă cu procesul de pregătire a României pentru preluarea Președinției și vă rugăm să ne transmiteți propuneri de îmbunătățire a temelor sau chiar să propuneți tematici noi până miercuri, 22 februarie 2017, ora 9.00 prin reply la acest e-mail.
Iată și lista care a fost atașată (simplă, fără vreo argumentare despre cum și de ce au fost alese acestea)
- Dezvoltarea comunității locale prin valorificarea potențialului tinerilor.
- Accesul la oportunități egale pentru tineri în mediul rural și urban (reducerea decalajelor de dezvoltare dintre urban și rural mai ales în privința oportunităților educaționale, de voluntariat, de formare profesionalăetc).
- Încurajarea implicării tinerilor în susținerea valorilor europene și a democrației participative.
- Investiția ȋn activitatea de tineret și lucrătorii de tineret cu scopul de a împuternici toți tinerii de a fi cetățeni active.
- Study-work balance cu scopul dezvoltării abilităților de viață independentă și autonomă a tinerilor.
- Tinerii – promotori ai industriilor inovative – locuri de muncă adaptate nevoilor acestora (timp flexibil de lucru, lucru remote, metode alternative de muncă, etc).
- Tinerii și activitatea de tineret în dezvoltarea industriilor culturale și creative.
- Consolidarea capacității structurilor neguvernamentale de tineret de a implementa măsuri pentru tineri la nivelul comunității.
- Stil de viață sănătos – tinerii și măsurile de prevenție (factori de risc, adicții, well-being, etc)
- Mainstreaming Youth – abordarea integrată a politicilor și programelor pentru tineri cu scopul eliminării inegalităților.
- Politici demografice responsabile cu scopul reducerii decalajului inter-generațional.
- Implicarea tinerilor în conturarea politicilor regionale și de vecinătate la Marea Neagră.
Așadar, organizațiile au avut exact 36 de ore la dispoziție să-și consulte consiile de conducere (era imposibil să se facă o consultare în adevăratul sens al cuvântului cu membrii membrilor structurilor federative – adică cu tinerii, la firul ierbii). Lipsa altor detalii a făcut imposibilă înțelegerea ce se întâmplase cu prioritățile colectate în precedentul proces de consultare (cel din a doua jumătate a anului 2016), cu atât mai puțin care au fost criteriile la baza cărora au fost alese acestea 12.
FITT, în urma unei consultări a consiliului de conducere, coroborată cu rezultatele din consultările cu tinerii din județ pentru realizarea Strategiei de tineret a Județului Timiș (care era în proces de elaborare), a trimis ajustări [3] listei (în 26 de ore).
Acest articol este continuare a: Prioritățile pentru TINERET ale României – Președinția la Consiliul UE 1.0
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
[1]Evenimentul ”Tinerii, prioritate națională pentru Președinția română a Consiliului UE în 2019”
[2]Format din aproximativ 40 de reprezentanți, potrivit Raportului de Activitate al Ministrului pentru anul 2017 (pct. I.1.17 și I.2.9.)
[3]– Dezvoltarea comunității locale prin valorificarea potențialului tinerilor și a participării acestora;
-
Echitate în domeniul educațional, al voluntariatului și al formarii profesionale indiferent de mediul de proveniență (rural/urban, imigranți), etnie, religie, gen sau orientare sexuală;
-
Promovareavalorilor europene în rândul și prin intermediultinerilor, utilizând mecanismeledemocrației participative;
-
Promovarea educației non-formale, ca apanaj al sustenabilității ȋn activitatea de tineret, prin intermediul lucrătorilor de tineret, cu scopul dezvoltării profesionale, personale și al spirituluicetățeniei active;
-
Asigurarea echilibrului între studiu și muncă (ca timp, resurse, oportunități etc.), cu scopul dezvoltării abilităților de viață independentă și autonomă a tinerilor;
-
Tinerii – promotori ai antreprenoriatuluiși ai industriilor inovative;
-
Reducerea ratei șomajului în rândul tinerilorși crearea locurilor de muncă adaptate nevoilor acestora (timp flexibil de lucru, lucru de la domiciliu, metode alternative de muncă, integrarea tinerilor cu dizabilități etc);
-
Tinerii şi activitatea de tineret ȋn dezvoltarea industriilor culturale și creative precum și creșterea consumului de cultură în rândul tinerilor;
-
Consolidarea capacității structurilor neguvernamentale de tineret cu scopulimplementării măsurilor pentru tineri la nivelul comunității locale, regionale și naționale;
-
Promovarea unuistil de viață sănătos pentru tineri și măsuri de prevenție aferente prin intervenție educațională și conștientizare (factori de risc, dependențe, bunăstare, educație sexuală, etc);
-
Mainstreaming Youth – abordarea integrată a politicilor și programelor pentru tineri cu scopul eliminării inegalităților;
-
Politici demografice responsabile cu scopul reducerii decalajului inter-generațional;
-
Implicarea tinerilor în conturarea politicilor regionale și de vecinătate la Marea Neagră și în regiunea Balcanică;
-
Promovarea și conștientizarea drepturilor tinerilor (și a facilităților de care beneficiază);
-
Inserția socială și profesională a tinerilor proveniți din centre de plasament.