Către: Guvernul României
În atenția: Dnei. Prim-ministru Viorica DĂNCILĂ
Ref.: Diligențele României cu privire la combaterea și limitarea efectelor nefaste ale schimbărilor climatice care au ca sursă incendiile din Rep. ANGOLA, Rep. Dem. CONGO, Rep. Fed. BRAZILIA, Rep. ZAMBIA, AUSTRALIA, Statul Plurinațional BOLIVIA, Fed. RUSĂ, Rep. INDONEZIA, Rep. Unită TANZANIA, Rep. AFRICA DE SUD, Rep. MOZAMBIC, Rep. ZIMBABWE, Rep. MADAGASCAR
Nr.1236A/30.08.2019
Stimată doamnă Prim-ministru,
Potrivit Constituției României, statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, iar dreptul la viată, precum și dreptul la integritate fizică sunt garantate. De asemenea, statul trebuie să asigure refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic. Totodată, trebuie să asigure crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții.
Dreptul la un mediu sănătos poate fi privit atât într-o dimensiune individuală, cât și într-una colectivă. Dimensiunea individuală a dreptului la un mediu sănătos implică dreptul fiecărei persoane la prevenirea poluării, încetarea activității care are drept efect o poluare nocivă și refacerea mediului poluat, precum și repararea pagubei suferite de pe urma poluării mediului. Dimensiunea colectivă a dreptului la un mediu sănătos implică obligația statelor de a garanta exercitarea acestui drept și de a coopera în vederea prevenirii poluării și protejării mediului la nivel regional și internațional. [1]
Ca membru al organismelor internaționale, România exercită împreună cu celelalte state membre competențele prevăzute în tratatele pe care le-au semnat. În discursul său din 28 martie 2019, la reuniunea la nivel înalt privind clima și dezvoltarea durabilă pentru toți, organizată de președinta Adunării Generale a ONU, șeful diplomației române a subliniat că “atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, Acordul de la Paris privind schimbările climatice și obiectivele acordurilor multilaterale de mediu implică un management durabil al resurselor naturale și evoluția la economie circulară”. Totodată, a mai declarat că “schimbările climatice sunt mai prezente ca niciodată și au devenit o problemă de interes național și de securitate națională, fie că este vorba de țări mici sau mari, bogate sau sărace, insule sau fără ieșire la mare. Cu toții trebuie să ne angajăm în această luptă”. [2]
Azi ne confruntăm cu o reală criză mondială care afectează și viața de zi cu zi a noastră, a tinerilor din România (și nu numai, evident). Peste tot în lume sunt aprinse zeci de mii de incendii care ard neîncetat suprafețe imense de vegetație, poluarea, fie ea naturală sau artificială, având un impact negativ asupra climei care nu ține cont de granițe. Harta mondială a incendiilor este la un click distanță de noi și ne îngrozește să vedem cum planeta este în flăcări:
Totodată, această imagine este dublată de o altă hartă ce ne arată, în timp real, disproporția defrișărilor-împăduririlor de peste tot în lume, ceea ce nu face decât să agraveze situația de fapt.
Din păcate, deși incendiile din pădurea Amazoniană sunt cele mai mediatizate, sursele incendiilor sunt și în alte țări. Iată doar unul dintre clasamentele țărilor (după numărul de incendii), din aceste săptămâni, sub rezerva dinamicii de la o zi la alta [3]:
Așadar, având în vedere toate cele de mai sus, precum și impactul la nivel global al incendiilor din ultima perioadă și efectele nocive asupra sănătății umane și calității mediului, noi, Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT), posesoarea Casei Tineretului din Timișoara – singurul centru de tineret din România acreditat (2016-2023) cu Certificatul de Calitate pentru Centre de Tineret din partea Consiliului Europei [4] (și unul dintre cele doar 13 astfel de centre din Europa), în temeiul Legii nr.86/2000 pentru ratificarea Convenției privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998, vă rugăm să vă aplecați atenția și să ne informați cu privire la următoarele aspecte:
I. INTERVENȚIA IMEDIATĂ
Care sunt diligențele pe care Guvernul României le-a depus pentru a îndeplini prevederea constituțională potrivit căreia cetățenii români se bucură în străinătate de protecția statutului român, referitor la informarea despre amploarea incendiilor și pericolul la care ar putea fi expuși?
Îngrijorarea noastră pornește de la faptul că, verificând site-ul http://gov.ro/ro/, noi nu am găsit nicio informare oficială din partea Guvernului României cu privire la această criză mondială. Din păcate, la același rezultat am ajuns și parcurgând paginile web http://www.mmediu.ro și http://dezvoltaredurabila.gov.ro, unde nici la Ministerul Mediului și nici la Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă nu am găsit publicate informări sau știri.
În atare situații, am parcurs site-ul Ministerului Afacerilor Externe și ale ambasadelor României din statele în cauză sau cu misiuni diplomatice responsabile de acestea, în căutarea informărilor, comunicatelor de presă și/sau a alertelor de călătorie pentru cetățenii români care se află în sau călătoresc către zonele afectate. După cum se poate vedea pe pagina special dedicată atenționărilor de călătorie http://www.mae.ro/travel-alerts, din 02 iulie 2018 (mai mult de un an), singura țară cu atenționare ca fiind zonă în care există riscul incendiilor de vegetație este Republica Elenă (27 și 28 august 2019), după ce în data de 23.08.2019 fusese emisă o alertă de pericol de incendii în Spania. Prin comparație, Canada a emis o alertă cu privire la Brazilia și incendiile din pădurea Amazoniană, pe care a actualizat-o în 23 august 2019 și pe care încă o menține: https://travel.gc.ca/destinations/brazil.
După ce am parcurs pagina oficială a Ministerului Afacerilor Externe și nu am identificat nici comunicate de presă, nici informări și nici alerte de călătorie cu privire la aceste țări sau zone din acestea, cu risc de incendii de vegetație, am analizat și paginile web ale ambasadelor României în Angola, Brazilia, Africa de Sud, Australia, Peru, Rusia, Indonezia, Kenya și Zimbabwe și, din păcate, am ajuns la același rezultat.
În completare, pentru a nu ajunge la concluzia că Guvernul României nu informează deloc cu privire la această situație globală de o gravitate majoră (nici pe cetățenii din țară, nici pe cei care călătoresc sau intenționează să o facă), în cazul în care a existat o eroare în maniera noastră de căutare, iar toate aceste informări au fost publicate, vă rugăm să ne indicați sursa online unde le putem accesa.
Care este ajutorul acordat de România statelor în care au loc incendiile?
Incendiile din țările vizate au impact nu doar asupra climei la nivel global, ci și impact imediat asupra populației și faunei din proximitate. Totodată, este lesne de observat că statele în cauză sunt depășite de aceste situații. În multe situații, Guvernul României a acordat altor state ajutoare de urgență, cu titlu gratuit, pentru operațiuni în desfășurare (medicamente, saci de nisip, corturi, alimente etc.). Iată câteva dintre acestea:
- prin HG nr.451/2003 – poporului irakian (produse, în limita sumei de 210.000 euro)
- prin HG nr.1/2004 – pentru Iran (produse, în limita sumei de 50.000 euro)
- prin HG nr.2435/2004 – pentru Sri Lanka (produse, în limita sumei de 32.000 euro)
- prin HG nr.2/2005 – pentru Republica Indonezia (produse, în limita sumei de 35.000 euro)
- prin HG nr.1136/2005 – pentru Statele Unite ale Americii (corturi, în valoare totală de 2.917,36 lei)
- prin HG nr.1286/2005 – pentru Republica Islamică (produse, în limita sumei de 105.000 euro)
- prin HG nr.1097/2006 – pentru Guvernul Republicii Libaneze (500.000 euro)
- prin HG nr.565/2008 – pentru Republica Populară Chineză (corturi, în limita sumei de 400.000 lei)
- prin HG.740/2008 – pentru Republica Populară Chineză (produse, în limita sumei de 16.759.541 lei)
- prin HG nr.873/2008 – pentru Republica Georgia (medicamente și dispozitive medicale, în limita sumei de 4.624.000 lei)
- prin HG nr.568/2011 – pentru Japonia (apă, în limita sumei de 50.000 lei)
- prin HG nr.1085/2011 – pentru Turcia (corturi, în limita sumei de 250.000 lei)
- prin HG nr.79/2012 – Guvernului Republicii Bulgaria (produse, în limita sumei de 80.000 lei – aprox. 18.400 euro)
- prin HG nr.57/2014 – pentru Republica Slovenia (generatoare cu titlu de împrumut, în limita sumei de 25.000 lei)
- prin HG nr.405/2014 – pentru Republica Serbia și pentru Bosnia și Herțegovina (produse, în limita sumei de 880.000 lei, împreună cu o echipă de experți tehnici și echipament aferent – cheltuieli în limita sumei de 19.000 lei)
- prin HG nr.830/2015 – pentru Republica Serbia (produse, în limita sumei de 988.900 lei)
- prin HG nr.587/2016 – pentru Republica Macedonia (produse, în limita sumei de 594.120 lei)
- prin HG nr.172/2017 – pentru Ucraina (corturi, în limita sumei de 80.000 lei)
Așadar, vă rugăm să ne comunicați către care dintre statele vizate ați trimis oferte de ajutor, ce conțineau aceasta, care dintre oferte au fost acceptate și cu privire la care state pregătește Guvernul României hotărârea de a acorda ajutor de urgență, cu titlu gratuit, și în ce constă acesta. Iar, în eventualitatea în care Guvernul României nu va acorda ajutor de urgență decât unora/niciunuia dintre statele în cauză, vă rugăm să argumentați motivele de refuz sau cu privire la criteriile de selecție, în cazul în care sunt alese doar unele dintre state, în detrimentul altora.
În ce constă contribuția României la Climate Action Summit din 23.09.2019?
În discursul său din 28 martie 2019, la reuniunea la nivel înalt privind clima și dezvoltarea durabilă pentru toți, organizată de președinta Adunării Generale a ONU, șeful diplomației române a salutat Summitul ONU 2019 privind Clima, care va avea loc la New York în septembrie și a subliniat angajamentul ferm al României față de cadrul internațional legal dezvoltat de Națiunile Unite – Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, Acordul de la Paris, și Convenția Cadru a ONU privind Schimbările Climatice (UNFCCC) – care pun schimbările climatice pe primele locuri ale agendei ONU. [5]
Mesajul transmis la finalul Latin America and Carribbean Climate Week 2019 (19-23 august 2019), de către participanți, a fost unul de solidaritate cu poporul brazilian care suferă consecințele incendiilor, subliniind totodată că protejarea pădurilor este o responsabilitate colectivă, căci sunt vitale pentru viață și că reprezintă o componentă importantă din soluția la schimbările climatice. Rezultatele lucrărilor de la acest eveniment vor fi prezentate la Climate Action Summit.
În data de 23 august 2019, dna. Inger ANDERSEN (Secretar General Adjunct și Director Executiv al UN Environment Programme) a susținut o declarație cu privire la incendiile din pădurile bazinului fluviului Amazon, bazinul fluviului Congo și din Indonezia. Aceasta a afirmat că UN Environment Programme este pregătit să lucreze împreună cu statele membre astfel încât să răspundă acestei crize și să susțină eforturile de a atinge obiectivele Acordului de la Paris. Totodată, a anunțat că la Summitul de la New York, se vor alătura colegilor din ONU, din sectorul privat și din societatea civilă, pentru a proteja mai bine pădurile și activiștii care își dedică timpul pentru salvarea acestor resurse.
Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să ne comunicați care vor fi măsurile concrete și argumentate pe care România le va iniția sau susține cu ocazia acestui Summit, dincolo de limbajul diplomatic și cu mult mai particularizare, intrând în profunzimea “umbrelelor” mari ale documentelor internaționale de politică publică.
Care este mesajul cu care România se va prezenta la Conferința Părților din Chile, cu privire la această problematică?
Ajunsă la a 25-a ediție, Conferința Părților (COP) semnatare ale Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice (UNFCCC) din 1992, printre care și România [6], are loc în Chile (2-13 decembrie 2019).
Citind cu atenție poziția României, o considerăm insuficient de lămuritoare cu privire la asumarea de inițiative concrete din partea noastră. Nu este de ajuns să avem ca obiectiv îndeplinirea indicatorilor în interiorul granițelor, când ne confruntăm cu probleme globale ale căror efecte nu țin cont de acestea. Nu este de ajuns să susținem că suntem solidari, dacă nu indicăm acțiunile concrete pe care le propunem și/sau pe care le întreprindem.
În lumina celor de mai sus, vă rugăm să ne comunicați mesajul pe care România îl pregătește pentru COP25 și mai ales cum va aborda situația acestor incendii.
Determină aceste incendii modificarea indicatorilor asumați de România pentru îndeplinirea Agendei 2030? Este pregătită țara noastră pentru a contribui la o reparare complementară? Intenționează Guvernul României să-și asume acest lucru la Conferința Părților? Vă rugăm să ne indicați concret care sunt măsurile, impactul și limitele de asumare.
II. EVALUAREA SITUAȚIEI
Cum acționează România în combaterea și limitarea efectelor nefaste ale schimbărilor climatice care au ca sursă incendiile din Angola, Congo, Brazilia, Zambia, Australia, Bolivia, Rusia, Indonezia, Tanzania, Africa de Sud, Mozambic, Zimbabwe, Madagascar?
România are obligația de a acționa nu doar în interiorul granițelor, dar trebuie să protejeze cetățenii și mediul și prin diligențe internaționale cu privire la efectele negative pe care poluările naturale și artificiale le produc asupra mediului. Protecția mediului se realizează în interesul tuturor membrilor societății, iar sarcina generală cu privire la care România trebuie să joace un rol activ constă în:
- descoperirea cauzelor poluării
- stabilirea modalităților și condițiilor prevenirii
- reducerea și înlăturarea efectelor acesteia
- aplicarea acestor modalități în acord cu interesele întregii comunități.
Așadar, cu privire la cauzele incendiilor din țările vizate, ce demersuri a întreprins România pentru fiecare dintre etapele enumerate mai sus și care sunt concluziile cu privire la problematicile atinse de acestea?
Dacă organismele internaționale abilitate să întreprindă astfel de demersuri, le-au încheiat deja, vă rugăm să ne comunicați rezultatele acestora.
În situația în care nu există încă planificări cu privire la parcurgerea acestor etape, vă rugăm să ne comunicați ce demersuri va întreprinde Guvernul României și către ce organisme internaționale le va îndrepta, pentru a obține rezultate la problematicile enumerate mai sus.
III. REPARAREA COMPLEMENTARĂ
Odată parcurse etapele de evaluare, având în vedere impactul masiv al incendiilor ce au loc, vă rugăm să ne informați cu privire la măsurile de remediere planificate pentru a compensa prejudiciile cauzate nu doar în zona incendiată, dar și la nivel global, pe care România le-a propus sau intenționează să le propună și criteriile în baza cărora aceste soluții au fost considerate cele optime. Așadar,
Care sunt opțiunile reparatorii propuse de România sau agreate în comun de statele membre? Vă rugăm să ne detaliați care dintre următoarele criterii de evaluare a acestora sunt îndeplinite și cum:
- efectul asupra sănătății și securității populației
- costul punerii în aplicare
- șansele de reușită
- măsura în care vor preveni viitoare prejudicii și vor evita prejudicii colaterale care s-ar putea produce ca rezultat al punerii în aplicare a opțiunilor
- măsura în care au efecte favorabile asupra fiecărei componente a resurselor naturale
- măsura în care țin cont de aspectele sociale, economice și culturale relevante și de alți factori relevanți specifici locului
- termenul necesar pentru ca refacerea prejudiciului asupra mediului să fie efectivă
- măsura în care conduc la refacerea zonei prejudiciate.
IV. RĂSPUNDEREA JURIDICĂ
Având în vedere că aceste incendii nu reprezintă cazuri singulare nici geografic și nici temporal, recurența și răspândirea acestora este imposibil să nu ridice și aspecte de ordin juridic – ori cu privire la responsabilitatea declanșării inițiale a incendiilor ori cu privire la gestionarea defectuoasă a acțiunilor ulterioare de combatere și prevenție.
Așadar, odată luate măsurile de intervenție imediată, apoi evaluată situația și, în cazul în care sunt implementate și soluții de reparare (care conțin și elemente de prevenție a unor eventuale situații viitoare identice), cum intenționează statele membre și, în mod particular România, să abordeze aceste situații?
În urma datelor și lămuririlor (cerute/primite) de la organismele abilitate, analizând situația actuală, raportată la evoluția ultimilor ani, ce consideră Guvernului României că trebuie să se modifice, concret, în gestionarea acestei situații globale care, este evident că nu este cea mai performantă și nici durabilă?
A înaintat Guvernul României această propunere către statele membre? Dacă da, sub ce formă și când? Dacă nu, vă rugăm să argumentați.
Având în vedere principiile internaționale ale dreptului mediului și cu precădere Sic Utere Tuo (care presupune obligația statelor de a asigura că activitățile exercitate în limitele jurisdicțiilor lor nu cauzează daune mediului altor state), intenționează România să supună atenției statelor membre ONU eventualitatea sesizării Curții Internaționale de Justiție sau a Curții Internaționale de Arbitraj și Mediere de Mediu? Vă rugăm să abordați atât ipoteza poluării naturale, cât și a celei artificiale.
————————————————————————
Doamnă Prim-ministru, așteptăm cu interes răspunsul dumneavoastră (caracterizat de cât mai multe elemente concrete), având speranța că acesta va dovedi că preocupările Guvernului României nu sunt contrare aspirațiilor noastre, ale tinerilor, pentru o dezvoltare durabilă care nu presupune altceva decât satisfacerea necesităților generațiilor prezente, fără, însă, a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități. Sperăm, totodată, că situațiile semnalate de noi, împreună cu analizele aparatului propriu, să vă convingă să ne acceptați și solicitarea de a aloca anual (începând cu anul 2020) către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă un buget pentru finanțarea unui concurs național de proiecte, aidoma celui organizat de Departamentul pentru Relații Interetnice (care, pentru anul 2019, alocă suma de 3 milioane lei). Considerăm că sunt imperios necesare atragerea și susținerea sectorului neguvernamental, atât pentru promovarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și pentru implementarea Agendei 2030, cât și pentru facilitarea accesului tinerilor la informații și încurajarea acestora să devină cetățeni activi.
Vă mulțumim,
Mihai-Adrian VILCEA
Președinte
Fundația Județeană pentru Tineret Timiș
[1] https://lege5.ro/App/Document/gi3dcnjxgqya/dreptul-la-un-mediu-sanatos-este-un-drept-fundamental
[2] https://www.mae.ro/node/48559
[3] Sub această rezervă este alcătuită și lista țărilor ce fac obiectul prezentei adrese
[4] https://www.coe.int/en/web/youth/quality-label-for-youth-centres
[5] https://www.mae.ro/node/48559
[6] România a ratificat Convenția prin Legea nr.24/1994