ALL THE ZIP FOR YOUTH

INFRASTRUCTURA DE OSPITALITATE:

Timișoara a demonstrat că are capacitatea de a organiza evenimente de anvergură, naționale și internaționale, în fiecare an, de la ateliere mici până la conferințe, festivaluri de muzică și artă mari, adunând între 100 și 50.000 de participanți.

CAZARE:

Timișoara dispune de un total de 22.962 de locuri de cazare:

hoteluri (56 în total, cu confort de la 4 la 2 stele) – 3.860 de locuri
pensiuni – 857 de locuri
hosteluri – 348 de locuri
locuri de camping – 260
apartamente – 87
internate – 5.450 de locuri
cămine studențești – 12.100 de locuri

TRANSPORT:

Aeroport: Timișoara are propriul aeroport cu conexiuni naționale și internaționale, având peste 4.100 de pasageri pe zi, cu 21 de destinații internaționale și 4 naționale. Suntem, de asemenea, foarte aproape de aeroporturile Nikola Tesla din Belgrad (170 km) și Liszt Ferenc din Budapesta (300 km), care sunt conectate la Timișoara printr-o autostradă directă.

Autostradă: Timișoara este conectată la Europa prin autostradă, fiind situată pe două coridoare europene: Orient/East-Med și coridorul Rin-Dunăre. Sunt 2,5 ore până la Belgrad, 3 ore până la Budapesta și 5 ore până la Bratislava/Viena.

Autogări și gări: Timișoara este conectată la peste 600 de destinații din regiunea euro și România, având 9 autogări și 4 gări.

Transport public – rute verzi și accesibile pentru persoanele cu dizabilități și mobilitate redusă: În Timișoara există 40 de linii de transport public (inclusiv linii de transport ecologic – tramvaie și troleibuze), 10 cu un sistem de monitorizare electronică (aplicații mobile), foarte accesibile (9 euro/săptămână – nelimitat pe toate liniile, incluzând și accesul la biciclete), 25 de stații publice de biciclete (300 de biciclete) și peste 90 de kilometri de piste pentru biciclete și transport public pe apă (canalul Bega). Avem peste 2000 de taxiuri (0,48 euro/km) și și UBER (0,37 euro/km). De asemenea, există 10 puncte de încărcare pentru mașini electrice în Timișoara. Din 2015, toate autobuzele, troleibuzele și noile tramvaie sunt echipate cu rampe și lifturi pentru scaune cu rotile. În plus, în Timișoara, fiecare companie de taxi este obligată prin lege să ofere servicii de transport specializate (urban/interurban) pentru persoanele cu dizabilități, costul fiind similar cu prețurile pentru taxiurile obișnuite. Șoferul trebuie să ofere asistența sa persoanei cu dizabilități și să o ajute să urce treptele cu un lift electric.

Primăria Timișoara a echipat toate trecerile de pietoni cu sisteme de semnalizare acustică pentru persoanele nevăzătoare sau cu deficiențe de vedere. În unele zone ale orașului există căi texturate pentru a ghida persoanele în nevoie. Orașul Timișoara nu este încă complet accesibil pentru persoanele cu dizabilități, dar face toate eforturile în această direcție. În context, Universitatea de Vest din Timișoara a devenit în 2015 cea mai accesibilă universitate din oraș. Aceasta dispune și de un program de consiliere și de un Centru pentru Incluziunea Studenților cu Dizabilități, care își propune să ofere șanse egale studenților cu nevoi speciale.

FACILITĂȚI DE LUCRU: Timișoara dispune de un Centru pentru Tineret (10.000 de metri pătrați), 11 săli de conferință, 14 galerii de artă, 24 de biblioteci publice, 8 spații creative, 4 muzee și 6 teatre.

SPAȚII DESCHISE: Orașul are 340 de spații publice (parcuri, piețe publice, străzi pietonale, curți interioare etc.), majoritatea oferind acces gratuit la Wi-Fi. Pentru Timișoara 2020, vom dezvolta un sistem electronic pentru a oferi acces ușor tuturor ONG-urilor care vor organiza activități pentru tineri. Structura de management va facilita procesul pentru toate documentele legale care trebuie realizate pentru a utiliza spațiile publice.

În concluzie, Timișoara este pregătită și dotată pentru a găzdui evenimente la scară largă, oferind o infrastructură impresionantă și facilități moderne. Aceasta este o dovadă clară a angajamentului orașului față de dezvoltarea și susținerea sectorului tineretului și a faptului că este gata să primească și să găzduiască evenimente și inițiative de orice dimensiune.

INFORMAȚII DESPRE ORAȘUL APLICANT

Timișoara, un oraș cu o istorie bogată și diversificată, a fost menționată pentru prima dată în scris în 1266, printr-un document emis de Regele Ungar Stephen. De-a lungul secolelor, orașul a fost sub stăpânirea turcilor, austriecilor, ungurilor și sârbilor. Acest trecut divers a influențat relațiile interumane de astăzi, consolidând conviețuirea interetnică și relațiile confesionale și lingvistice. În prezent, în județul Timiș locuiesc tineri din 20 de etnii diferite. Este demn de menționat faptul că Timișoara este singurul oraș din România cu teatre în trei limbi: română, maghiară și germană. Mai mult, în septembrie 2016, orașul a fost desemnat una dintre cele trei Capitale Europene ale Culturii pentru 2021.

România este împărțită în 41 de județe, fiecare având un Consiliu Județean cu buget propriu. Timișoara, capitala județului Timiș și cel mai mare oraș din vestul României, este considerată capitala neoficială a regiunii istorice Banat.

Activitatea anterioară în domeniul tineretului: După Revoluție, în 1990, a fost înființată Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT), ca moștenitor al patrimoniului tineretului comunist (Casa Tineretului Timișoara – un edificiu de 10.000m²). Acesta a rămas un simbol pentru tinerii nu doar din oraș, ci și din întreaga regiune de vest a României. În 1999, aici a avut loc prima Adunare Generală a Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), sub supravegherea președintelui FITT.

Structuri de și pentru tineret existente și rolul lor în guvernanța orașului: Mai mult de 90 de ONG-uri sunt active în Timișoara, acoperind domenii variate precum educația, cultura, mediul, sportul și multe altele. Peste 65 dintre acestea sunt centrate pe activități pentru tineret, implicând tinerii în diverse calități, de la voluntari la spectatori. Majoritatea acestor organizații sunt parte a Consiliului Local Consultativ pe Probleme de Tineret (CCPT) și sunt implicate activ în viața civică a orașului. În anul 2013, propunerea de a crea CCPT, făcută de FITT, a fost acceptată de toate ONG-urile de tineret. CCPT funcționează ca un organism consultativ legat de Primăria Timișoara și se reunește cel puțin o dată pe lună pentru a propune proiecte și măsuri și pentru a monitoriza activitatea autorităților locale.

Implementarea politicilor de tineret – Îmbunătățiri de-a lungul timpului:

În contextul politicii pentru tineret, am parcurs un drum lung și semnificativ. Până în 2014, am implementat doar câteva dintre politicile europene pentru tineret, dar fără o abordare organizată și lipsind de o strategie locală bazată pe o analiză a nevoilor. Așadar, în 2014, cu ajutorul LACYA ca punct de plecare și sub coordonarea Institutului Intercultural din Timișoara (IIT), am reușit să adoptăm Strategia Locală pentru Tineret 2014-2020. Astfel, Timișoara a devenit prima municipalitate din România cu o astfel de strategie, care se bazează pe trei piloni principali: Societate pentru Tineret, Dezvoltarea Personală și Profesională a Tinerilor și Tinerii pentru Societate.

“Cum ar fi la nivel județean?”: La inițiativa FITT, județul Timiș va fi al doilea din România care va avea o Strategie Județeană pentru Tineret. Mai mult, președintele Consiliului Județean a semnat o declarație de susținere pentru Timișoara în calitate de Capitală Europeană a Tineretului 2020, promițând mai multe inițiative în favoarea tinerilor.

“De sus în jos”: Ministerul Tineretului și Sportului a adoptat o strategie națională abia un an mai târziu decât municipiul Timișoara. Există fonduri pentru proiecte de tineret la nivel județean, dar finanțarea la nivel național este mai puțin predictibilă.

Serviciile de sprijin pentru tineret: În ceea ce privește serviciile de sprijin pentru tineret, din 2015 municipalitatea a alocat un buget special pentru proiecte de tineret. Anul trecut, când Timișoara a fost desemnată prima Capitală a Tineretului din România, bugetul a fost de 222.000€. Un aspect remarcabil este programul “Tinerii Decid”, care a fost implementat încă din 2011, prin care se aloca un buget participativ. În acești 7 ani, s-au alocat un total de 43.000 euro. Anul acesta, FITT a primit finanțare pentru programul “Hai Timișoara”, inspirat de fosta Capitală Europeană a Tineretului 2015 – Cluj-Napoca. Deschiderea autorităților față de implicarea tinerilor în deciziile care îi privesc ne motivează să solicităm creșterea bugetelor alocate și mai multă implicare în procesele decizionale.

Relațiile naționale, regionale și europene în domeniul tineretului

În cadrul programului “Capitala Tineretului din România”, Timișoara a avut onoarea de a găzdui cel mai mare eveniment dedicat tinerilor din țara noastră, denumit Summitul Tinerilor, la prima sa ediție. Summitul a fost compus din mai multe evenimente care au abordat diverse tematici și a reunit participanți din toate regiunile României. La finalul acestuia, în urma analizei nevoilor și dorințelor tinerilor privind domeniul tineretului în România, a fost redactat un document, intitulat Rezoluția Tinerilor. Acesta s-a concentrat pe opt direcții majore: educație, piața muncii, voluntariat, discriminare, mediu, sport, demografie și cultură. Având în vedere că 2016 a fost an electoral pentru Parlamentul României, unele dintre propunerile din acest document au fost preluate de principalele partide politice și incluse în programele lor guvernamental. Evenimentul și rezultatele sale au reprezentat un real succes pentru tineri și pentru Timișoara, demonstrând astfel cele mai bune practici în domeniul participării tinerilor.

În plus, Timișoara este membră cu drepturi depline în mai multe rețele europene ale orașelor, precum EUROCITIES, CLUB of STRASBOURG, LIKE (LES RENCONTRES), CITIES FOR SPORTS, EU CORE CITIES, UITP, ENERGY CITIES și ART NOUVEAU EUROPEAN ROUTE.

După ce Timișoara a stabilit o relație fructuoasă cu fosta Capitală Europeană a Tineretului din 2015, Cluj-Napoca, o delegație de reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale de tineret din Timișoara a efectuat o vizită în Cluj-Napoca. Acest demers a marcat începutul dezvoltării unui proiect care să continue moștenirea EYC2015. În colaborare cu Federația Share, fondată pentru a sprijini inițiativa EYC din Cluj-Napoca, Consiliul Român al Tineretului și Banca Comercială Română, programul “Capitala României a Tineretului” a fost pus în aplicare. Sub coordonarea FITT, Timișoara a fost aleasă să găzduiască anul pilot al acestui program.

Deși acordurile de înfrățire cu alte orașe au condus la un număr redus de proiecte care implică tinerii, intenționăm să amplificăm numărul evenimentelor și activităților din domeniul tineretului în anii următori.

FITT face parte din numeroase structuri și rețele, cum ar fi Rețeaua Regională a Tineretului, Rețeaua Europeană a Centrelor de Tineret, Consiliul Tineretului din România (CTR), Fundația Națională pentru Tineret, Grupul Național de Lucru pentru Dialog Structurat și altele. Prin aderarea la aceste structuri, FITT asigură reprezentarea la nivel național și internațional a tinerilor din Timișoara, facilitând astfel transferul de cunoștințe și bune practici între nivelul european sau național și cel local. Mai mult, CTR este membru al Forumului European al Tineretului, oferind astfel oportunitatea tinerilor din Timișoara să își exprime opiniile la cel mai înalt nivel. De asemenea, Consiliul Județean al Elevilor din Timiș este parte a Consiliului Național al Elevilor din România, care este membru OBESSU. Organizațiile studențești din Timișoara sunt, de asemenea, membre ale ANOSR, care este membru deplin al Uniunii Europeană a Studenților (ESU). Prin aceste canale, vocea tinerilor din Timișoara este ascultată la nivel european, iar politicile și valorile europene sunt comunicate eficient la nivel local. În plus, alte organizații neguvernamentale din Timișoara, dintre care unele sunt membre FITT, fac parte din rețele naționale și internaționale care contribuie la extinderea perspectivelor sectorului de tineret din oraș.

MOTIVAȚIA

După ce am evaluat rezultatele primului semestru al anului în care Timișoara a fost Capitala României a Tineretului, ne-am dat seama că acest program a avut un rol catalizator pentru exprimarea tinerilor, canalizându-le energia în beneficiul altor tineri și al comunității în ansamblu. Observând că unele dintre evenimente au început să aibă o dimensiune tot mai europeană și că programul a încurajat și susținut tinerii din Timișoara să stabilească legături cu alți tineri și ONG-uri de tineret din Europa, am dorit ca această tendință să nu se oprească odată cu încheierea programului, ci, dimpotrivă, să se extindă la nivel european.

Eram conștienți că aspirăm la mai mult, iar contextul protestelor naționale din februarie 2017 ne-a ghidat spre identificarea celei mai potrivite teme pentru candidatura noastră: elaborarea unui plan european pentru îmbunătățirea participării publice a tinerilor. Datele pe care le-am colectat până în acel moment, precum și dialogul constant cu tinerii, ne-au arătat destul de clar dorințele și provocările lor în ceea ce privește dialogul cu autoritățile, standardul de viață și interesul lor pentru participare.

În perioada 2014-2017, studiile pe care le-am realizat au evidențiat diverse perspective și opinii ale tinerilor din România, la niveluri diferite.

La nivel local, am observat că unul din trei tineri nu este mulțumit de condițiile lor de trai. Există o îngrijorare legată de indiferența cetățenilor, iar tinerii se orientează puternic către valori morale, precum onestitatea și corectitudinea. Asociază bunăstarea cu dezvoltarea economică a zonei lor și, din păcate, mulți dintre ei se simt că nu sunt ascultați.

La nivel județean, doar 27.07% dintre tineri sunt interesați de știrile politice, dar interesul pentru voluntariat este semnificativ mai mare, ajungând la 64%. Mai puțin de jumătate dintre ei sunt activi în organizații civice pentru tineret. În ceea ce privește încrederea în instituții, după armată, tinerii se încred mai mult în organizațiile studențești, primării și Consiliul Județean. Din nefericire, 38.74% dintre ei au spus că au fost victime ale bullying-ului în școli, iar discriminarea, mai ales legată de orientarea sexuală, este încă prezentă. De asemenea, o proporție considerabilă, de 59.26%, a exprimat dorința de a pleca în străinătate.

La scara națională, participarea tinerilor la vot este destul de scăzută, doar 31.48% dintre ei votând. Deși aproape jumătate dintre ei nu sunt interesați de evenimentele politice, 24% simt că nu au influență la nivel local, iar 30% la nivel național. Încrederea în ONG-uri este și ea la un nivel modest, de 22%. În plus, mai puțin de 20% dintre tineri au fost voluntari în ultimii doi ani. Preocupările lor includ lipsa resurselor financiare, nemulțumirea față de serviciile educaționale și dorința pentru un stil de viață sănătos și infrastructură sportivă adecvată. Pe de altă parte, doar un mic procent, de 6%, ar dori să își înceapă propria afacere. În plus, studiul a evidențiat faptul că o treime dintre tineri nu sunt toleranți față de minoritățile sexuale și că utilizarea tehnologiei, în special a computerelor, este în creștere, în timp ce ocaziile de socializare și călătoriile scad.

În contextul dezvoltării tineretului și al relațiilor acestora cu autoritățile, am avansat printr-o serie de etape bine gândite și structurate.
Pasul 1 – “Inițiativa FITT”: a fost realizat printr-o sesiune intensivă de teambuilding, în care, reprezentanții adunării generale și membrii echipei dedicate proiectelor pentru tineret s-au reunit pentru a contura o propunere clară cu privire la conceptul de aplicare și obiectivele asociate.

În anul în care Timișoara va deveni Capitala Europeană a Tineretului în 2020, precum și în anii de pregătire, avem în vedere sensibilizarea tinerilor cu privire la importanța participării active în procesele decizionale care îi vizează, la toate nivelurile – de la cel local până la cel european. Pentru a îndeplini acest obiectiv, ne propunem să educăm atât tinerii, cât și reprezentanții organizațiilor de tineret în ceea ce privește metodele de participare, reprezentativitatea și eficiența. Ca parte a acestei inițiative, intenționăm să creăm un Centru European Educațional pentru Participarea Tinerilor (EECYP). Acest centru va fi responsabil cu stabilirea cadrului general pentru sesiunile de formare și cu elaborarea documentelor de suport.

În plus, ne-am propus să determinăm autoritățile decidente să instituie mecanisme de consultare pentru tineret în ceea ce privește interesele lor. Planul nostru este de a stimula schimburile de bune practici la nivel european și de a înființa consilii consultative transfrontaliere la diferite niveluri, de la local la național. Prin aceste eforturi, sperăm să creștem încrederea tinerilor în instituțiile publice locale cu cel puțin 20% și să consolidăm Consiliul Consultativ pentru Probleme de Tineret (CCPT).

În continuarea strategiei noastre de sprijinire și promovare a tineretului, ne-am propus să implementăm o serie de inițiative și măsuri în viitorul apropiat. Vom crea mecanisme de informare despre participarea tinerilor, adresate elevilor și studenților, folosind structurile existente, precum consiliile și organizațiile studențești. Avem în vedere, de asemenea, să stabilim rețele transfrontaliere de centre de tineret locale și rețele de lucrători în domeniul tineretului, atât în orașele înfrățite cu Timișoara, cât și în orașele care au primit titlul de Capitală Europeană a Tineretului.

Un alt obiectiv important este ca tinerii să participe activ în consiliile consultative de cartier existente, pentru a încuraja implicarea lor în viața comunității. Vom promova, de asemenea, modelul Timișoarei în orașele înfrățite care încă nu dispun de astfel de organe consultative. În ceea ce privește proiectele de tineret, intenționăm să implementăm în Timișoara proiectele partenerilor noștri naționali și europeni. Aceste proiecte vor avea ca scop creșterea standardului de viață al tinerilor, promovarea identității europene și a toleranței, adoptarea unui stil de viață sănătos, consumul de cultură, protecția mediului înconjurător și spiritul antreprenorial.

Un aspect esențial în planurile noastre este promovarea voluntariatului ca metodă de implicare în comunitate. Vom utiliza bunele practici din Timișoara, care includ infrastructura digitală, managementul voluntarilor și un ghid privind tipurile de proiecte. Obiectivul nostru este de a crește interesul tinerilor din județul Timiș pentru acest domeniu cu cel puțin 20%. De asemenea, pentru a încuraja inițiativele tinerilor, avem în plan dezvoltarea mecanismelor de bugetare participativă, alocând cel puțin 20% din buget pentru cofinanțarea proiectelor de tineret. În colaborare cu orașele care au titlul de Capitală Română a Tineretului, ne propunem să creștem prezența tinerilor la vot, la nivel local, județean și național, cu cel puțin 20%.

În perioada următoare, avem în vedere să elaborăm propuneri de politici publice pentru sectorul tineretului, care să acopere de la nivel local până la nivel european. Aceasta se va realiza în colaborare cu orașele înfrățite cu Timișoara și cu orașele care au fost desemnate Capitale Europene ale Tineretului. Vom implementa și un mecanism prin care să colectăm programele realizate în fiecare oraș care a deținut titlul de Capitală Europeană a Tineretului, cu un accent special pe Rotterdam și Timișoara. Totodată, ne propunem să dezvoltăm o infrastructură digitală care să informeze tineretul european despre impactul acestor programe la nivel european, despre moștenirea și, în primul rând, despre durabilitatea lor.

În plus, intenționăm să multiplicăm programul Capitala Tineretului din România în alte țări europene. Vom promova experiența Timișoarei, care a fost prima Capitală a Tineretului din România, ca etapă intermediară pentru competiția europeană, în special în orașele sale înfrățite. Un alt obiectiv important al nostru este să contribuim la crearea și dezvoltarea unei culturi a bunei guvernări și integrității printre politicienii de la nivel local, județean, național și european, precum și printre angajații administrației publice.

Pasul 2 – “Consolidarea parteneriatului cu municipalitatea“: Am inițiat un dialog cu reprezentanții acesteia pentru a le prezenta inițiativa noastră, nevoile identificate și strategia pe care o propunem pentru candidatura orașului. Având în vedere experiența pozitivă comună în implementarea programului de capitală națională, Primăria Municipiului Timișoara a demonstrat o deschidere totală și o încredere deplină în capacitatea și experiența noastră de a extinde programul la nivel european. De asemenea, Consiliului Județean Timiș, care anterior a luat măsuri concrete pentru a încuraja și sprijini participarea tinerilor, s-a alăturat demersului nostru.

Pasul 3 – “Contribuția celor 3 sectoare ale Timișoarei și Județului Timiș la dezvoltarea conceptului“: După ce am luat decizia comună de a candida, alte instituții și servicii publice din Timișoara, precum Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Timiș sau Inspectoratul de Jandarmi Județean Timiș, s-au alăturat efortului nostru, oferindu-ne un input concret pentru elaborarea planului de dezvoltare ZIP. Astfel, după finalizarea sondajului de opinie destinat tinerilor, am organizat o săptămână de analiză, consultare și propunere de măsuri, proiecte și programe în sectorul tineretului, implicând tineri, reprezentanți ai ONG-urilor, instituții publice relevante și companii private.

Pasul 4 – “Acțiunea tinerilor“: În a patra etapă, am dat voce tinerilor. Pe măsură ce dezvoltam conceptul, am conceput și materiale de informare în masă, cum ar fi campanii stradale, emisiuni TV, evenimente de promovare și altele. De asemenea, am dezvoltat elemente de identitate vizuală, precum un logo, și unelte digitale pentru a facilita accesul tinerilor la proiecte destinate lor, inclusiv o aplicație mobilă. Toate acestea au fost realizate de tineri, nu doar din organizații de tineret sau studențești, ci în mare parte de tineri neafiliați.

Pasul 5 – “ZIP primește contur național, euro-regional și european“: în această etapă a demersului nostru, am extins orizonturile proiectului nostru la nivel național, euro-regional și european. Pe măsură ce continuam să colectăm proiectele pentru implementarea planului ZIP, implicând actori locali și județeni, am reușit să convingem parteneri de la nivel național, euroregional și european să creadă în conceptul nostru și să dorească să facă parte din acesta. Acești parteneri s-au angajat să atragă și să aloce resurse nu doar pentru anul de Capitală Europeană a Tineretului din 2020, ci și în anii de pregătire 2018 și 2019. Obiectivul nostru nu a fost doar să obținem un suport generic și simbolic. Suntem ferm convinși că cele mai puternice parteneriate se nasc din colaborări pe proiecte concrete. Faptul că parteneri din întreaga Europă au sprijinit conceptul nostru printr-un angajament concret validează necesitatea implementării acestui plan la nivel european și este o garanție suplimentară a durabilității sale.

Având în vedere experiența acumulată de Timișoara până în prezent în ceea ce privește politicile și programele pentru tineret, precum și determinarea cu care tinerii, organizațiile de tineret și municipalitatea și-au stabilit obiectivele pentru viitor și au început să le realizeze, este evident că există o motivație solidă printre toți actorii relevanți pentru ca Programul Timișoara – Capitală Europeană a Tineretului să fie un real succes. Dorim ca acest program să aibă un impact direct și concret asupra tinerilor nu doar din oraș sau din România, ci din întreaga Europă. Avem pregătirea și voința necesare, din partea tinerilor, organizațiilor de tineret și autorităților publice, pentru a dezvolta, împreună cu parteneri din întregul continent, participarea publică a sectorului de tineret în toate dimensiunile sale. Dorim să continuăm să consolidăm toate obiectivele menționate, chiar și după obținerea acestui titlu. Prin toate rețelele regionale, naționale și europene pe care intenționăm să le creăm, să le întărim și să le operăm, dorim ca munca începută în 1989 să continue și după 2020. Vrem ca aceste activități și principii să devină o parte integrantă din rutina orașului, îmbunătățind în mod constant obiectivele noastre.

PROGRAMUL CAPITALA EUROPEANĂ A TINERETULUI

Programul “Capitala Tineretului” este conceput ca un Plan de Îmbunătățire a Zonei (ZIP), care evoluează de la bază spre vârf (de la tineri la administrația publică) și, în același timp, de la vârf la bază (de la autorități către tineri). Acești doi actori se întâlnesc la mijloc pentru a contribui la dezvoltarea unei societăți democratice, fundamentată pe valorile europene. Este esențial ca ambii actori să înțeleagă că nu sunt în opoziție, să comunice eficient și să asigure că deciziile autorităților sunt în concordanță cu nevoile tinerilor. ZIP se extinde și geografic, de la nivel local și județean, la nivel național, euroregional și european.

Din momentul Revoluției Române din 1989, care a început în Timișoara și care a marcat instaurarea democrației în țara noastră, în concordanță cu valorile europene, până la adoptarea Strategiei Locale pentru Tineret în 2014, am avut traiectorii de dezvoltare distincte pentru cele trei sectoare – public, non-guvernamental și de afaceri în domeniul tineretului. Acum am ajuns la un punct de convergență și experimentare a mecanismelor de co-management și implicare a tinerilor, toate acestea fiind consolidate în anul Capitalei Tineretului din România.

Punând în aplicare acest program național, am combinat eforturile fiecărui actor: strădaniile municipalității de a fi relevantă la nivel european (participând activ în rețelele sale, sprijinind candidatura orașului pentru a deveni una dintre cele trei capitale europene ale culturii în 2021 și manifestând interes în a oferi exemple de bune practici pentru dezvoltarea orașului și a comunității); eforturile mediului privat de a plasa orașul nostru pe harta elitei de afaceri; eforturile organizațiilor non-guvernamentale de a aduce și implementa valorile europene la nivel local și de a promova exemplul nostru la nivel național. Astfel, am decis că, odată cu revigorarea sectorului tineretului în anul Capitalei Tineretului din România, rolul nostru principal este să unim resursele pentru a îmbunătăți mecanismele de dialog, pentru a contribui semnificativ la dezvoltarea euroregiunii și pentru a crea mecanismele necesare ca vocea tinerilor să fie auzită la nivel european, astfel încât strategiile care îi vizează să fie adaptate nevoilor lor.

Astfel, am elaborat Programul ZIP cu scopul de a stimula, rafina și eficientiza participarea tinerilor nu doar din Timișoara, ci din întreaga Europă. Programul ZIP este structurat pe cinci dimensiuni, bazate pe proveniența beneficiarilor direcți:

Dimensiunea locală se concentrează pe efectele și stimularea tinerilor, comunității și actorilor din Timișoara.
Dimensiunea județeană vizează tinerii, comunitatea și actorii din județul Timiș.
Dimensiunea națională se extinde la nivelul tinerilor, comunității și actorilor din România.
Dimensiunea euroregională (DKMT) se focalizează pe impactul și stimularea tinerilor, comunității și actorilor din regiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa sau Euroregiunea DKMT.
Dimensiunea europeană se adresează tinerilor, comunității și actorilor din întreaga Europă.

Fiecare din aceste dimensiuni se construiește pe trei piloni fundamentali:

“TINERET pentru TINERET”, care subliniază inițiativele și acțiunile tinerilor sau ONG-urilor de tineret în beneficiul altor tineri sau ONG-uri de tineret.
“TINERET pentru Timișoara/ Timiș/ România/ DKMT/ Europa”, care evidențiază contribuțiile tinerilor la dezvoltarea Timișoarei, județului Timiș, României, regiunii DKMT și Europei.
“Timișoara/ Timiș/ România/ DKMT/ Europa pentru TINERET”, care se concentrează pe ce fac principalii actori – comunitatea în general, autoritățile sau companiile private, din Timișoara, județul Timiș, România, regiunea DKMT și Europa – pentru tineret.

Prin Programul Capitala Europeană a Tineretului, ne asigurăm că îndeplinim obiectivele atât pe axa verticală, cât și pe cea orizontală. Proiectele incluse în acest program sunt concepute pentru a activa și a implica toate tipurile de organizații de tineret, indiferent de specializările lor. Noi încurajăm diversitatea și susținem ideea că diferențele dintre tineri nu trebuie să constituie un criteriu în accesul lor la informație sau la dreptul de opinie. Mai mult decât atât, principalul nostru scop este de a combate discriminarea de orice fel.

Pasul 6: Facilitarea accesului la informație și oportunități pentru participare activă: În acest sens, am construit deja infrastructura digitală încă din faza de pregătire, care a avut loc din februarie până în octombrie. Aceasta a avut rolul de a promova, facilita și încuraja participarea tinerilor în diverse moduri:

Am continuat să menținem activă și să postăm informații utile pentru tineri pe pagina de Facebook dedicată inițiativei Timișoara – Capitala Românească a Tineretului. Aceasta s-a dovedit a fi cel mai eficient instrument pentru a promova candidatura orașului nostru la titlul de Capitală Europeană a Tineretului 2020, reușind să acumuleze până în prezent aproximativ 24.000 de aprecieri (https://www.facebook.com/tm4EYC2020).
În timpul unei tabere de vară, am încurajat un grup informal de tineri să dezvolte o aplicație dedicată tineretului și, de asemenea, candidaturii orașului nostru – denumită TIMEvents2020. Scopul acestei aplicații este de a colecta toate evenimentele de tineret organizate de diverse organizații de tineret, instituții publice și companii din Timișoara și de a le promova pe Facebook. Aplicația este deja funcțională.
Totodată, am dezvoltat o platformă dedicată proiectelor de tineret, unde tinerii pot înscrie ideile lor de proiecte care urmează să fie finanțate prin mecanismul bugetării participative. Platforma, disponibilă la adresa http://timisoara.com-on.ro/, se bazează pe un model deja pus în practică la Cluj. Proiectul este în plină desfășurare. Caracteristica sa distinctivă este că municipalitatea oferă finanțare, tinerii propun idei de proiecte, cetățenii din Timișoara decid care dintre aceste proiecte vor fi implementate în oraș, iar la final, tinerii sunt cei care materializează aceste idei. Suportul necesar pentru implementarea proiectelor este asigurat de FITT.
În locul unui site web tradițional de prezentare, am ales să creăm o platformă interactivă, accesibilă la http://timisoara2020.eu/. Acest instrument digital este extrem de util atât pentru tineri, cât și pentru ONG-uri, instituții publice și companii care dezvoltă și implementează proiecte pentru tineret. Tinerii se pot conecta la platformă folosind contul lor de Facebook sau, în absența acestuia, își pot crea un cont nou. Fiecare utilizator are posibilitatea de a înscrie proiectele pe care dorește să le dezvolte sau ideile de proiect pe care le are. Platforma oferă, de asemenea, posibilitatea de a vizualiza pe o hartă toate proiectele în desfășurare, în funcție de dimensiune, pilon, dată sau domeniu (sport, cultură, sănătate, dezbateri etc.). Platforma este deja funcțională și gata de utilizare.
Am elaborat o platformă destinată voluntariatului, cu adresa http://voluntaria.ro/. Aceasta facilitează întâlnirea dintre cererea și oferta în domeniul voluntariatului. Concret, toate organizațiile neguvernamentale, inclusiv cele de tineret, care au nevoie de voluntari pentru a implementa proiectele lor, își pot crea un cont pe această platformă. În contul lor, înscriu atât proiectele pe care le desfășoară, cât și profilul de voluntar pe care îl caută. În paralel, voluntarii își creează propriul cont și specifică domeniile în care doresc să se implice ca voluntari. Un aspect distinctiv al acestei platforme îl reprezintă recenziile pe care și le oferă reciproc atât voluntarii, cât și organizațiile, în urma colaborării. Aceste evaluări sunt vizibile pentru toți utilizatorii platformei, care este deja funcțională și în plină utilizare.
În anul 2020, cu o fază de testare în anii de pregătire, intenționăm să lansăm o nouă platformă dedicată tinerilor din Europa. Aceasta va centraliza ofertele de transport, cazare și evenimente destinate tinerilor din Timișoara. Scopul este de a crea diverse pachete “3 în 1” (în diferite categorii de preț) pentru a participa la evenimentele găzduite în Timișoara. Deja am inițiat discuții cu una dintre cele mai bune companii din România în acest sens.

Cele două platforme menționate anterior, precum și altele, sunt special concepute pentru anul 2021, când Timișoara va fi una dintre cele trei Capitale Europene ale Culturii. Colaborarea dintre noi și Asociația Timișoara Capitală Europeană a Culturii este una rodnică. Am semnat deja un parteneriat pentru a pune la dispoziția Programului Capitală Europeană a Culturii platforma http://voluntaria.ro/ – destinată voluntarilor (esențiali pentru implementarea evenimentelor culturale), și pentru a oferi cursuri de gestionare a voluntarilor pentru echipele organizatoare. În plus, platforma destinată turiștilor, folosită inițial pentru EYC 2020, va continua să ofere aceleași facilități pentru europenii care vor dori să participe la evenimentele culturale din Timișoara.

Vedem aceste două programe europene, cel pentru Tineret și cel pentru Cultură, ca fiind complementare, având capacitatea de a se promova și întări reciproc. Având în vedere creșterea dezvoltării proiectelor culturale în Timișoara pentru anul 2021, acest lucru sprijină implementarea programului EYC 2020. Asta deoarece cultura a devenit un instrument transversal, evoluând dintr-unul de intervenție. Noua abordare vizează intervenția prin intermediul diferitelor domenii, cum ar fi educația prin cultură, incluziunea socială prin cultură sau participarea și voluntariatul în acte culturale.

Revenind la Programul ZIP, conceptul nostru se concentrează pe activarea segmentului tinerilor, la nivel local, prin stimularea și promovarea proiectelor de tineret din cartiere. Implementăm deja un program dedicat tinerilor cu mai puține oportunități din medii defavorizate, din cartierele de la periferia Timișoarei. Treptat, pe măsură ce construim încredere, învățăm împreună să identificăm nevoile imediate, să formulăm propuneri și îi încurajăm să facă parte din consiliile de cartier. Cu această metodă, aceștia au oportunitatea de a participa la deciziile de dezvoltare a comunității în zona lor de proximitate.

În Timișoara, la inițiativa FITT, a fost înființat un Consiliu Consultativ Local privind Problemele Tineretului, având ca membri 50 de ONG-uri. Cu toate acestea, activitatea acestui consiliu nu este foarte semnificativă. Prin urmare, în cadrul Programului de Capitală, dorim să stimulăm și să creștem numărul membrilor săi cu 50%. Intenționăm să multiplicăm acest model prin crearea de rețele transfrontaliere de consilii consultative, la diferite niveluri, de la local la național, până la sfârșitul anului capitală.

În ceea ce privește domeniul activității pentru tineret și având în vedere că avem un centru de tineret certificat la nivel european, ne propunem să extindem rețeaua de lucrători în domeniul tineretului (ocupație recunoscută în România). În colaborare cu municipalitatea, dorim să dezvoltăm încă 5 centre de tineret în cartierele Timișoarei, astfel încât să fim cât mai aproape de tineri, în special de cei care au acces redus la informație. Viitorii lucrători din aceste centre vor beneficia de formare la centrul de tineret certificat la nivel european.

În anii de pregătire, ne vom consolida relațiile cu orașele înfrățite cu Timișoara. Deși municipalitatea dezvoltă deja relații cu un impact asupra dezvoltării urbane, misiunea noastră va fi să consolidăm și să extindem schimbul de bune practici pe teme legate de tineret și de creșterea standardului de viață al tinerilor la nivel european. Astfel, mecanismele de participare a tinerilor vor fi în centrul legăturilor bilaterale, precum și dezvoltarea de rețele în acest domeniu. În plus, trecând prin provocările și beneficiile implementării Programului Capitala Tineretului din România, dorim să împărtășim, să încurajăm și, mai presus de toate, să oferim asistență și sprijin altor orașe care doresc să aleagă această opțiune ca etapă pregătitoare pe drumul lor către competiția europeană.

În legătură cu orașele EYC, dorim să păstrăm impactul european al programelor care au fost încheiate, moștenirea lor și, cel mai important, durabilitatea lor. Astfel, exprimăm dorința și sprijinul nostru în crearea unui mecanism care să colecteze programele implementate în fiecare oraș, de la Rotterdam la Timișoara, precum și infrastructura digitală necesară pentru a informa tinerii europeni despre acestea.

Pentru a asigura eficiența și sustenabilitatea acestui program ZIP, elementul cheie care va garanta omogenitatea informațiilor care vor circula la nivel național și european, de la tineri către autoritățile publice, este Centrului European pentru Educație în Domeniul Participării Tinerilor.. Acest centru va reuni educația formală și învățarea non-formală.

Viziunea noastră este ca tinerii reprezentanți ai ONG-urilor din toată Europa, alături de funcționarii publici, să participe împreună la cursurile oferite, astfel încât ambele părți să beneficieze de aceeași bază informativă. Acest lucru va permite ambelor părți să experimenteze și să înțeleagă mecanismele educaționale, asigurându-se astfel o înțelegere cât mai aprofundată a domeniului participării tinerilor. Programul, desfășurat în limba engleză pe parcursul unui an, va fi susținut de teoreticieni și practicieni europeni care vor oferi cursuri și ateliere în mod alternativ. Toate experiențele și informațiile adunate în anul de Capitală, împreună cu instrumentele create și perfecționate, rețelele conturate, vor fi arhivate într-un dosar special dedicat Participării Tinerilor. Acest dosar va fi pus la dispoziția tuturor tinerilor, organizațiilor de tineret, companiilor care vor veni la Timișoara, orașelor înfrățite și celor care au fost deja Capitale ale Tineretului. Din acestea din urmă, vom obține mărturii care vor fi oferite studenților ca exemple vii. Desigur, toate aceste experiențe vor fi esențiale în formularea politicilor publice pe teme legate de tineret.

ECHIPA EYC ȘI DE IMPLEMENTARE

Echipa de conducere va fi organizată în mai multe departamente, sub coordonarea unui director de program. Aceste departamente vor cuprinde: Politici Publice și Educație, Evenimente, Relații Publice și Gestionare Platformă Digitală, Cooperare Internațională, și Gestionare a Rețelei și Voluntarilor. Fiecare departament va avea un coordonator și cel puțin alți doi angajați cu normă întreagă. Pe parcursul fazei de implementare, echipa de management va fi compusă în principal din tineri, selectați de FITT în urma unor apeluri deschise în 2018 și 2019. Astfel, principiul central al programului nostru va fi “de către tineri, pentru tineri”. În alcătuirea echipei, se va ține cont de echilibrul de gen. De asemenea, echipa centrală va include cel puțin o persoană cu dizabilități și câteva persoane aparținând minorităților sau grupurilor defavorizate. Municipalitatea va desemna reprezentanți responsabili pentru colaborarea cu echipa de management, care vor participa la sesiunile de lucru ori de câte ori este necesar. Programul EYC2020 propus de FITT va fi sprijinit de CCPT, tinerii având autonomie completă în stabilirea evenimentelor care vor fi incluse. Propunerile de politici publice și alocările bugetare vor fi propuse și stabilite de tineri (FITT & CCPT) și adoptate de municipalitate în urma discuțiilor cu reprezentanții tinerilor.

De asemenea, pe parcursul implementării, tinerii vor fi consultați și implicați în mod constant (folosind instrumente de e-guvernare), astfel încât să putem adapta activitățile la nevoile lor, să implementăm ideile lor împreună cu ei și, în final, să monitorizăm îndeplinirea obiectivelor noastre. O parte din program va fi dezvoltată luând în considerare doar sugestiile și acțiunile votate de tineri. Aplicația mobilă oficială Timisoara2020 va fi unul dintre instrumentele utilizate pentru a colecta opinii de la tineri și, de asemenea, pentru a le oferi decizia. Înainte de a începe pregătirea fiecărei etape importante a proiectului, se vor aplica chestionare online, se vor organiza grupuri de discuții și întâlniri cu organizațiile de și pentru tineret, iar rezultatele acestor consultări vor fi prezentate în sesiunile CCPT. Tinerii din comunitatea noastră vor beneficia periodic de evaluări ale nevoilor lor prin intermediul sondajelor și chestionarelor. Acestea vor fi centralizate și analizate de către specialiștii noștri în lucrul cu tinerii, pentru a anticipa rata de succes a implementării strategiilor anterioare. Aceasta ne va permite să ajustăm obiectivele viitoare pentru a implementa cu succes programul, având ca scop principal realizarea activităților din perioada de pregătire. Datorită energiei și spiritului proactiv al tinerilor din comunitatea noastră, pe care încă nu am reușit să îi implicăm, aceștia vor fi instruiți de echipa noastră la diferite niveluri. Scopul este de a-i pregăti pe cei care doresc să se alăture echipei noastre sau să devină voluntari. Intenționăm să împuternicim tinerii și să creăm grupuri informale de tineri care vor avea un rol activ în fazele de pregătire și implementare, în special în privința bugetului participativ. Ne așteptăm să implicăm cel puțin 2.000 de voluntari din Timișoara și cel puțin 100 de voluntari internaționali (prin programul EVS) pentru dezvoltarea programului EYC2020. Toți voluntarii vor semna un contract de voluntariat la începutul activității lor, vor primi instrucțiuni și formare privind regulile de protecție și vor primi certificate care recunosc competențele pe care le dobândesc.

În ceea ce privește faza de evaluare, tinerii vor fi în centrul procesului, întrucât sunt grupul țintă și principalii beneficiari ai programului. Aceștia vor completa rapoarte de feedback după fiecare activitate, care vor fi centralizate de echipa de implementare. Pe parcursul fazei de pregătire, tinerii vor fi implicați prin furnizarea de informații referitoare la nevoile tinerilor din comunitatea noastră. Acest lucru ne va ajuta să adaptăm în detaliu fiecare activitate, proiect, calendar, buget și resurse umane necesare, pentru a dezvolta noi inițiative și a aborda mai bine diferite grupuri de tineri. Deja, tinerii au început să fie implicați: a fost lansat un apel deschis pentru logo-ul candidaturii și decizia a fost luată prin votare. Pe pagina de Facebook a candidaturii, peste 2000 de persoane și-au exprimat opinia, dintre care 96% au fost tineri. În septembrie, FITT și Municipalitatea Timișoara au organizat o sesiune deschisă pentru a angaja grupuri informale de tineri, ONG-uri de tineret, sectorul privat și instituții publice în dezvoltarea programului.

COOPERARE GENERALĂ

Înainte de a depune candidatura noastră finală, am promovat conceptul nostru și am primit un sprijin total pentru implementarea programului. Am colaborat îndeaproape cu Municipalitatea Timișoara pentru a elabora aplicația. Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social, de asemenea, și-a exprimat angajamentul de a implica toate componentele și de a mobiliza sprijinul autorităților publice centrale și locale pentru implementarea Planului European de Îmbunătățire a Zonei pentru Participarea Tinerilor (ZIP). În același mod, Consiliul Național al Rectorilor a susținut înființarea Centrului European pentru Educație în Domeniul Participării Tinerilor.

Am decis să înființăm trei comitete consultative împreună cu toți partenerii noștri:

COMITETUL LOCAL va fi de fapt Consiliul Consultativ Local în care sunt implicate toate structurile de tineret și grupurile informale de tineri, dar și alte structuri care vor organiza activități pentru tineret. Procesul de implicare a început deja și, până la sfârșitul lunii iulie, vom avea primul eveniment în care, împreună, vom elabora planul de acțiune pentru următorii trei ani. Ținta noastră este să avem peste 100 de structuri implicate în Consiliul Consultativ Local.
COMITETUL NAȚIONAL se va ocupa de două dimensiuni (județ/regiunea de vest și națională). Până în prezent, am discutat deja cu Consiliul Național al Tineretului (CTR), Fundația Națională pentru Tineret (FNT), Ministerul Tineretului și Sportului, ANPCDEFP (Agenția Națională Erasmus+) și VOLUM (Federația Națională pentru Voluntariat) pentru a face parte din comitet. De asemenea, am dori să implicăm și alți actori naționali relevanți. FITT a dezvoltat deja proiecte și acțiuni comune cu toți acești actori în ultimii doi ani și relațiile instituționale sunt deja stabilite. Am convenit deja ca în 2020 programul Național al Capitalei Tineretului să aibă o întârziere de jumătate de an pentru a se concentra asupra Timișoara2020.
COMITETUL EUROPEAN se va ocupa de dimensiunea euro-regională și europeană a programului. Am dori să implicăm capitalele europene ale tineretului anterioare și cele care vor urma după 2020. Experiența lor în ceea ce privește implementarea și moștenirea va fi foarte utilă pentru programul nostru. Având în vedere că Novi Sad va fi Capitala Europeană a Tineretului în 2019 și Timișoara se află în apropiere (2,5 ore cu mașina), se va stabili o legătură strânsă. De asemenea, am dori să avem alături YRN, AEBR și rețeaua de centre de tineret deținătoare a Certificatului de Calitate pentru Centre de Tineret al Consiliului Europei. O conexiune directă va fi stabilită cu Forumul European al Tineretului și Consiliul Consultativ pentru Tineret al Consiliului Europei pentru a sincroniza activitățile Timișoara2020 cu agenda europeană.

COMUNICARE ȘI INFORMARE

Pe lângă infrastructura digitală prezentată mai sus în cadrul programului, comunicarea noastră a evoluat treptat. Planul nostru de comunicare acoperă toate metodele. Deși avem o infrastructură digitală solidă, acordăm o atenție deosebită tinerilor din zonele defavorizate care nu au acces la internet. Astfel, intenționăm să implementăm campanii de informare directă, ușă în ușă, pe lângă acțiunile din cartiere.

Cuvintele cheie pe care le vom folosi în comunicarea programului:

“ZIP” – utilizat ca un substantiv pentru a simboliza ENERGIA tineretului.
“ZIP” reprezintă “Zone Improvement Plan”. Este exact ceea ce intenționăm să realizăm în ceea ce privește participarea tinerilor, de la nivel local la european. Dorim ca Timișoara să devină un punct de referință, un fel de Greenwich pentru participarea tinerilor.
Expresiile “STOP ZIP IT” și “DON’T ZIP IT” sunt menite să încurajeze tinerii să participe activ în societate – acesta fiind și obiectivul principal al aplicației noastre.
“ZIP” este, de asemenea, folosit pentru a simboliza locul unde se adună toate informațiile, asemănător unui folder de arhivă, reprezentând cantitatea de informații colectate într-un singur loc la sfârșitul programului.

Procesul de comunicare va fi structurat pe 5 niveluri, corespunzătoare celor 5 dimensiuni ale programului: Local, Regional, Național, Euro-regional și European. Pentru fiecare dimensiune, vom avea 3 mesaje tematice:

Tineret pentru tineret
Tineret pentru Timișoara/Timiș/România/Europa
Timișoara/Timiș/România/Europa pentru tineret

Grupurile țintă, în funcție de dimensiunea intervenției, includ tinerii, ONG-urile de tineret, cetățenii, autoritățile publice și sectorul privat.

În ceea ce privește instrumentele de comunicare, în biroul tehnic vom avea o persoană dedicată, angajată full-time, responsabilă cu gestionarea comunicării pentru Timișoara2020. Aceasta va fi angajată începând cu ianuarie 2018 și până în iunie 2021, lucrând în cooperare cu echipele de comunicare de la EYF și CTR.

Canalele de comunicare includ:

Instrumente online: website, Facebook, YouTube, Instagram, GoogleAds, Twitter și newsletter.
Aplicația mobilă oficială pentru Timișoara2020, a cărei dezvoltare a început deja în cadrul MobileSummerCamp și este realizată de tineri.
Mass-media tradițională: ziare, posturi TV și radio.
Interacțiune directă, față în față.

În organizarea Capitalei Tineretului din România, am folosit logo-ul oficial al programului național și am organizat deja o ceremonie de predare pentru aceasta. Ne angajăm să facem la fel și pentru Timișoara2020.

PREGĂTIRI PENTRU CAPITALA EUROPEANĂ A TINERETULUI

Încă de la decizia de a candida pentru titlul de Capitală Europeană a Tineretului 2020, Timișoara și-a început pregătirile. Până în prezent, au avut loc consultări cu Consiliul Consultativ Local și cu diverse ONG-uri de tineret. Având “participarea” ca temă centrală, ne vom concentra în procesul de pregătire pe implicarea activă a tinerilor.

ANUL 2017:

În iunie, am avut o întâlnire cu toate centrele de tineret etichetate ca “de calitate” pentru a ne sincroniza activitățile pentru următorii ani. Participarea tinerilor și programul Timișoara2020 au fost printre subiectele principale discutate. În același timp, am încheiat un acord oficial cu Timișoara – Capitala Europeană a Culturii 2021 și FITT, stabilind acțiunile specifice ce vor fi realizate împreună între 2017 și 2021 și suportul oferit pentru programul Timișoara2020. În perioada iulie-august, am organizat evenimente de implicare. Am organizat un eveniment de prezentare la scară largă pentru ONG-uri, autorități publice regionale, sectorul privat și grupuri informale de tineri, cu scopul de a-i implica în procesul de dezvoltare pentru 2018-2021. Împreună, am semnat memorandumuri de înțelegere privind cooperarea bilaterală și activitățile specifice care vor avea loc în anul următor. Fiecare acord a inclus descrierea activităților, locațiile și bugetele. De asemenea, Consiliul Local Timișoara și Consiliul Județean Timiș vor lua decizii formale privind bugetul ce va fi alocat pentru perioada 2018-2021. Tot în această perioadă, am lansat prima ediție a bugetului participativ pentru Timișoara și am finalizat platforma voluntaria.ro, care conectează voluntarii cu ONG-urile. În perioada 1-10 septembrie, am oferit un exemplu de ceea ce ar însemna o Capitală Europeană a Tineretului în Timișoara, printr-un “eșantion” Timișoara2020. Am avut 10 zile de activități în tot orașul. În cadrul acestora au avut loc trei activități principale – festivaluri care au avut loc în oraș, și cu care am încheiat acorduri: Festivalul Check-ART (8-9 septembrie, organizat de FITT), Festivalul Plai (8-10 septembrie) și Festivalul Internațional de Film (2-7 septembrie). În lunile noiembrie și decembrie, ne vom concentra pe consolidarea echipei pentru Timișoara 2020. Am lansat un apel deschis pentru a angaja personal pentru biroul tehnic și am continuat să construim parteneriate pentru acest proiect. De asemenea, am finalizat procesul de stabilire a comitetelor la nivel local, național și european.

ANUL 2018:

În 2018, se vor încheia acorduri formale atât la nivel local, cât și național cu diverse ONG-uri, instituții publice, Ministerul Tineretului, Agenția Națională Erasmus+ și sectorul privat. Aceste acorduri vor avea ca scop stabilirea unui buget concret și definirea datelor pentru activitățile care se vor desfășura între 2018 și 2021.Ne vom întâlni cu ONG-urile și Consiliul Consultativ Local pentru a organiza și a stabili acțiuni concrete care se vor desfășura în perioada 2018-2021. De asemenea, vom crea un calendar care va cuprinde cel puțin 2500 de activități pentru anul 2020. Vom implementa un buget participativ, având ca scop principal implicarea tinerilor în diverse activități. Se vor face angajări pentru biroul tehnic, iar întâlniri vor avea loc cu toate structurile care vor fi implicate în Timișoara2020. În colaborare cu CTR și EYF, ne vom coordona pentru a stabili un calendar de întâlniri. În plus, se va pregăti infrastructura necesară și se va lansa a doua versiune a aplicației mobile pentru Timișoara2020. Un alt obiectiv major pentru 2018 va fi înființarea Centrului European Educațional pentru Participarea Tinerilor. De asemenea, se va organiza prima ediție a Festivalului ZIP. În final, vom depune cereri pentru a obține granturi Erasmus KA1, KA2 și KA3.

ANUL 2019:

În 2019, se va finaliza configurarea biroului tehnic. De asemenea, se vor organiza întâlniri cu toate structurile care vor participa la Timișoara2020. Programul pentru Timișoara2020 va fi adus la final, cu cel puțin 3500 de activități, în colaborare cu toți partenerii noștri. Infrastructura necesară pentru Timișoara2020 va fi, de asemenea, finalizată, la fel și aplicația mobilă. Aceasta din urmă va fi utilizată ca instrument de informare, pentru activități participative, dar și ca un instrument de gestionare pentru participanți. Se va dezvolta și o versiune a aplicației mobile pentru Voluntaria.ro, o platformă dedicată voluntarilor. În cursul anului, se vor lansa apeluri deschise pentru voluntari, folosind instrumentele pe care le-am creat. O ceremonie de predare a ștafetei între Novi Sad și Timișoara va fi organizată, marcând o etapă importantă în procesul nostru. De asemenea, vom finaliza înființarea Centrului European Educațional pentru Participarea Tinerilor. Se va desfășura și a doua ediție a Festivalului ZIP. Pe parcursul anului, vom depune cereri pentru a obține granturi Erasmus KA1, KA2 și KA3. În final, programele EVS (Serviciul European de Voluntariat) vor fi demarate.

ANUL 2020:

În 2020, programul va fi pus în aplicare.

ANUL 2021

Apoi, în 2021, se va realiza evaluarea activităților și rezultatelor Timișoara 2020. După aceea, ne vom concentra pe acțiunile de moștenire, ne vom ocupa de infrastructură și vom difuza materialele realizate.

EVALUARE

În perioada de pregătire 2018-2019, vom efectua evaluări la fiecare trei luni pentru a obține o imagine clară asupra nivelului de implicare și a angajamentelor asumate în cadrul aplicației. Aceste evaluări vor fi realizate atât de echipa de co-management, cât și de Consiliul Consultativ Local. Pentru programul din 2020, ne vom axa pe următoarele criterii de evaluare:

Numărul de activități desfășurate
Numărul tinerilor implicați
Numărul ONG-urilor și al organizațiilor de tineret participante
Numărul tinerilor din Timișoara trimiși în schimburi de tineret
Numărul tinerilor din Europa care au participat la activitățile din Timișoara
Numărul organizațiilor internaționale de tineret implicate în activități
Infrastructura dezvoltată special pentru Timisoara2020

În funcție de temele de interes pentru Timisoara2020, impactul programului va fi măsurat având în vedere patru indicatori principali (KPIs):

Valorile democratice
Democrația în sine
Înțelegerea interculturală
Drepturile omului

În ceea ce privește democrația reprezentativă, vom evalua:

Nivelul de implicare al tinerilor în partidele politice (participare, donații sau activități de voluntariat pentru partidele politice)
Prezența la vot (alegeri locale, naționale, europene)
Participarea tinerelor femei în viața politică (procentul de femei tinere în organele decizionale)

În viitor, vom acorda o atenție specială vieții comunitare, explorând diversele modalități prin care tinerii se implică în societate. Vom investiga:

Modul în care tinerii se implică în organizații de afaceri
Participarea lor în organizații culturale
Gradul lor de implicare în organizații sociale
Involvarea în organizații sportive
Interacțiunea cu organizațiile părinte-profesor
Participarea în organizații religioase
Asistența neorganizată oferită de tineri

În ceea ce privește protestele și schimbările sociale, vom analiza:

Activitățile în care tinerii sunt implicați, cum ar fi semnarea unei petiții, participarea la o demonstrație legală, boicotarea produselor sau contactarea unui politician
Gradul de implicare al tinerilor în organizațiile pentru drepturile omului, prin activități de membru, participare, donații sau voluntariat
Involvarea lor în sindicate
Participarea în organizații de mediu

De asemenea, ne vom concentra pe impactul asupra orașului, măsurând:

Numărul de turiști
Numărul de inițiative ale tinerilor destinate îmbunătățirii orașului
Modul în care percepția asupra tinerilor influențează comunitatea.

MOȘTENIRE

Acest program reprezintă o investiție solidă în participarea tinerilor. Acesta conține numeroase investiții pe termen lung pentru tineret, cum ar fi Centrul European Educațional pentru Participarea Tinerilor, o Agoră Europeană pentru dezbaterile privind provocările tinerilor, cinci noi centre sau cluburi pentru tineri, crearea unor instrumente digitale pentru facilitarea participării tinerilor, diverse conferințe și un summit al tinerilor. Viziunea noastră nu se limitează doar la Timișoara, ci urmărește să stabilească legături la diferite niveluri. Suntem convinși că pentru a transforma participarea tinerilor într-o valoare fundamentală pentru comunitatea noastră, programul nostru trebuie să vizeze nu doar factorii de decizie, instituțiile, companiile și comunitatea în general, ci să continue și după finalizarea anului 2020. Vedem anul “Capitala Europeană a Tineretului” ca fiind apogeul eforturilor noastre de a transforma comunitatea, punând tineretul în centrul atenției. Scopul este de a găsi un antidot la indiferență, subliniind drepturile, mijloacele, spațiul, oportunitățile și sprijinul necesar ca vocile tinerilor să se audă clar și puternic: „Nimic despre noi, fără noi!” la nivel local, național și european. Din 1989, Timișoara a fost leagănul democrației și al cetățeniei active în România. Acum, ne propunem să ridicăm ștacheta și să transformăm Timișoara în leagănul european al participării tinerilor. Din acest motiv, programul nostru a fost conceput ca un Plan de Îmbunătățire a Zonei (ZIP) pentru Participarea Tinerilor. În Timișoara, suntem mulți tineri diverși, plini de abilități și cu dorința de a împărtăși, de a învăța sau pur și simplu de a aduce un zâmbet pe fața celor din jur. Înainte de anul “Capitala Românească a Tineretului”, nu am avut curajul să ne exprimăm ideile sau să ne arătăm talentele în public. Acest an ne-a împuternicit și acum suntem dornici să facem mai mult și să visăm mai măreț. Dar, pe măsură ce ne apropiem de sfârșitul anului, ne-am dat seama de potențialul enorm pe care îl avem și dorim să avem mecanismele necesare pentru a ghida și împuternici și alți tineri. Nu dorim să ne mai expunem la evenimente similare cu protestele masive care au avut loc la începutul acestui an în toată țara. Atunci, încrederea noastră în sistemul public și autoritățile a fost zdruncinată, așadar, am reacționat așa cum au făcut-o părinții noștri în trecut. Dar dorim să învățăm să ne implicăm zilnic în viața comunității, astfel încât să nu mai fim nevoiți să ieșim în stradă în semn de protest – cea mai extremă formă de participare, pe care nimeni nu și-ar dori să fie forțat să o adopte.

INDICAȚII BUGETARE

Programul “Capitala Europeană a Tineretului” reprezintă un angajament major nu doar pentru organizatori, ci și pentru întreaga comunitate, fiind o adevărată investiție în Timișoara și în România. În ultimii ani, colaborarea cu autoritățile locale, regionale și naționale s-a intensificat constant. Aceste autorități se vor dedica programului nu doar pentru că domeniul tineretului este o prioritate pentru ele, ci și datorită rezultatelor impresionante obținute împreună. Agenția Națională Erasmus+ a devenit unul dintre principalii susținători ai activităților destinate tinerilor din Timișoara, cu FITT coordonând proiectele KA1, KA2 și KA3. Sprijinul lor în cadrul programului este legat de proiectele specifice care vor fi depuse (proiectele propuse de AN se găsesc în documentele anexate). Recent, sectorul privat a început să înțeleagă mai bine activitățile pentru tineret și s-a angajat să sprijine nu doar la nivel financiar, ci și prin cunoștințele și implicarea lor ca stakeholderi importanți. Contribuția economică pe termen lung pe care anul acesta o poate aduce tinerilor include: politici locale mai bune și un mediu favorabil care să reducă exodul creierelor, implicarea unui număr mai mare de tineri ca voluntari, creșterea numărului de tineri străini care vizitează sau se mută în Timișoara, și formarea unei generații de cetățeni activi și implicați. De asemenea, o populație mai sănătoasă și un corp de muncă mai bine pregătit, informat și orientat spre soluții sunt alte beneficii ale activităților educative implementate. După întâlnirea organizată în septembrie, am reușit să implicăm nu doar tinerii și ONG-urile de tineret, ci și sectorul public și privat (în anexe se găsesc propunerile concrete primite până acum). Forma intermediară a bugetului este detaliată în anexa bugetară, care cuprinde bugetul de venituri al FITT pentru 2017, bugetele de venituri și cheltuieli pentru 2018-2021, precum și contribuțiile financiare și în natură. Toate acestea sunt elaborate pe baza planului de acțiune curent, anticipând că, după primirea premiului, vom avea mai multe oportunități, în special din partea sectorului privat.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………….

CÂTEVA ALBUME ȘI COMUNICĂRI:

Aventura începută în februarie, a durat nouă luni. În competiția inițială au mai intrat Amiens (Franța), Chișinău (Moldova), Klaipeda (Lituania), Villach (Austria), Ayai Napa (Cyprus), Dornbirn (Austria) and Tbilisi (Georgia). Tot procesul a presupus 3 runde de aplicații și o susținere în fața juriului la Bruxelles. Ne-am calificat în finală, dar am pierdut în fața orașului Amiens, din Franța (oraș aflat la a doua încercare) – orașul natal al lui Emmanuel Macron care, în vara acestui an a devenit președintele Franței.

Conceptul candidaturii municipiului Timișoara la titlul de Capitală Europeană a Tineretului pentru anul 2020