PREAMBUL
Luni, 18.02.2019, am participat la întâlnirea Consiliului Consultativ pentru Probleme de Tineret (CCPT) la Ministerul Tineretului și Sportului (MTS). Înainte de participarea la această întâlnire, am depus cererea privind declanșarea procesului de dezbatere publică cu privire la cele 10 metodologii propuse de MTS.
Motivele noastre vizau, pe scurt, următoarele:
- Nerespectarea prevederilor cu privire la CONSULTAREA publică – propunerile de acte normative NU erau însoțite de notă de fundamentare, expunere de motive, referat de necesitate (încălcarea Art.7 alin.2 din Legea 52/2003) – toate acesta având rolul de a indica modificările metodologiilor adoptate anul trecut, justificarea acestora și analiza care a stat la baza argumentelor privind modificările.
- Nerespectarea regulilor, scopului și principiilor care stau la baza trasparenței decizionale (prevăzute de Art.1 și 2 din Legea 52/2003), așa cum este ea prevăzută de Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică – argumentele noastre fiind evindenta intenție a MTS de a face acest proces cât mai neparticipativ (aglomerarea potențialilor contribuitori cu 10 proiecte deodată, într-un timp foarte scurt – caz fără precedent din partea MTS, organizarea unei întâlniri lipsite de agendă – aceasta urmând a fi transmisă după expirarea termenului de înscriere și doar celor înscriși, precum și punctele amintite în paragraful anterior).
Drept urmare, cererea noastră a vizat două aspecte:
- Publicarea notelor de fundamentare, a expunerii de motive și a celorlalte documente prevăzute de Art.7. alin.2
- Declanșarea procesului de DEZBATERE publică, așa cum este aceasta prevăzută de Art.7 alin. 10, 11 și 12 din Legea 52/2003.
MINUTA întâlnirii în cadrul căreia MTS aceeptă organizarea DEZBATERII PUBLICE
(minută redactată de MTS)
După o săptămână de așteptare, ieri am primit minuta întâlnirii din data de 18.02.2019 unde am discutat cu reprezentanții MTS despre necesitatea dezbaterii publice. Minuta nu redă toate împotrivirile ministerului cu privire la acest proces. Au fost redactate doar intervențiile negative ale secretarului de stat Remus Munteanu și ale directorului său de cabinet Ștefania Cojocariu. Miraculos, cele ale ministrului – poate cel mai vehement împotriva dezbaterii – au fost omise. Dar, avem suficiente dovezi care ne arată dificultatea de a-i determina pe reprezentanții MTS să declanșeze un proces de dezbatere deschisă.
La întâlnire, acest subiect a fost abordat de 4 ori, iar răspunsurile au fost după cum urmează:
- Nu le mai punem în dezbatere publică, sunt de 2 săptămâni pe site, nu mai este timp. (Remus Munteanu – secretar de stat)
- Problema este că o să întârziem foarte mult cu proiectele și iarăși o să ne aflăm în situația în care ne-am aflat anul trecut. Iar o să veniți să spuneți că “nu ne dați bani mai mulți”, iarăși noi o să vă zicem că voi nu-i cheltuiți. (Remus Munteanu – secretar de stat)
- Știi ce facem, organizăm dezbaterea publică, se aprobă bugetul și eu vă promit că toate proiectele de tineret le închideți la 15 septembrie [față de luna noiembrie, ca în anii trecuți] și depuneți decontul în 10 zile, ca să vedeți cum e să lungim termenele și să ne pierdem timpul. (Ștefania Cojocariu – director de cabinet SS).
- Sunt de 11 luni aici, nu am mai lucrat la nicio metodologie. (Remus Munteanu – secretar de stat).
După lungi insistențe, intențiile pozitive au început să-și facă apariția:
- [Cu privire la organizarea dezbaterii] STABILIM O ZI și vi-o transmitem. (Remus Munteanu – secretar de stat).
- Dacă eu astăzi fac fundamentarea, afișez pe site că joi vreau să fac consultarea publică, e perfect. (Lelia Preoteasa – director general Tineret).
- Dar de ce mai discutăm de metodologii dacă se dorește dezbatere publică? FACEM DEZBATERE PUBLICĂ cum își doresc! (Ștefania Cojocariu – director de cabinet SS).
- AM ZIS că o să discutăm metodologiile în DEZBATERE PUBLICĂ. (Ștefania Cojocariu – director de cabinet SS).
- Faceți și voi propuneri de modificare a metodologiilor. (Remus Munteanu – secretar de stat).
Finalul minutei transmise de MTS este următorul:
În final, secretarul de stat Remus Munteanu a mulțumit celor prezenți pentru participare și și-a exprimat speranța în viitoare întâlniri, stabilirea datei pentru următorul CCPT. Au mai fost câteva păreri despre forma în care va avea loc DEZBATEREA PUBLICĂ pe metodologii, despre incluziunea socială și legea tinerilor.
MTS se răzgândește și ne scrie că respinge CEREREA
În data de 26 februarie 2019, în ajunul Zilei Internaționale a ONG-urilor și după șapte zile de la întâlnirea CCPT în care au decis că acceptă cererea noastră și că vor organiza dezbaterea publică, MTS răspunde . Revoltat că am apreciat insuficiente zilele pe care ni le-au oferit să analizăm și să formulăm opinii și propuneri pentru 10 (ZECE) metodologii, MTS ne dă un “exemplu de profesionalism” alocându-și o săptămână pentru a formula 20 de rânduri. Adresa este semnată de ministrul Constantin-Bogdan MATEI și comunică răspunsul instituțional, omițând, însă, să-l și întemeieze juridic.
Într-o manieră profund discreționară, MTS alege să răspundă doar parțial cererii noastre, după cum urmează:
- Respinge cererea noastră ca “tardivă”. Părerea MTS (căci nu este indicat vreun temei juridic ce i-ar susține afirmația) este că am cerut prea târziu. De precizat, este faptul că Legea 52/2003 (Art.7 alin.2) impune autorității publice un termen de CEL PUȚIN 30 de zile dedicat întregului proces de transparență decizională: CONSULTARE publică (colectare de opinii, propuneri, sugestii) + DEZBATERE publică (colectare de recomandări, luări de cuvânt, prezența obligatorie a specialiștilor care au elaborat nota de fundamentare, expunerea de motive și referatul de necesitate). Proiectul a fost publicat în data de 1.02.2019 iar cererea noastră de organizare a dezbaterii publice a fost depusă și la registratură (după ce fusese trimisă în format electronic) în data de 18.02.2019. Mai mult, Art.7 alin (9) prevede DOAR că autoritatea publică în cauză este obligată să decidă organizarea unei întâlniri în care să se dezbată public proiectul de act normativ, dacă acest lucru a fost cerut în scris de către o asociație legal constituită sau de către o altă autoritate publică. Legea NU prevede vreun alt termen în care se poate formula cererea de dezbatere, altul decât, bineînțeles, cel alocat etapei de transparență decizională (cel puțin 30 de zile).
- Respinge cererea ca “inadmisibilă”, din cauza motivului. În susținere, MTS nu, nu invocă vreun temei legal, ci doar califică la nivel instituțional că termenul de consultare publică nu poate fi motivul de declanșare a procedurii de dezbatere publică și mai spune că aveați obligația să redactați recomandări la articolele din metodologii care POT FACE OBIECTUL UNEI DEZBATERI PUBLICE. Am fost incredibil de surprinși să citim atât de multe elemente eronate într-un singur paragraf. a) Așa cum am indicat și în preambul, noi am invocat 2 (DOUĂ) motive, în schimb, MTS a ales să răspundă DOAR UNUIA. Pe lângă faptul că MTS, fără precedent a lansat spre “consultare” 10 propuneri pe care noi să le analizăm în doar 10 zile lucrătoare, aceste propuneri nici NU erau însoțite de notă de fundamentare, expunere de motive, referat de necesitate – condiții esențiale, prevăzute de lege. b) Legea nici NU PREVEDE obligația de a motiva cererea de dezbatere publică. În acest caz, MTS nu face altceva decât să adauge, pur și simplu, la lege. c) MTS admite că articolele din metodologii pot face obiectul unei dezbateri. Această afirmație, împreună cu punctul următor, generează contradicții cel puțin ciudate și provoacă mari confuzii.
- Ministerul are o revelație – ne închide ușa în față și ne explică de ce nu dialoghează cu noi – Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT) și anume: Metodologiile nu sunt acte normative propriu-zise, acestea nefiind de aplicare generală, adresându-se DOAR persoanelor juridice de drept privat, de și pentru tineret, constituite în temeiul OG nr.26/2000 (ministerul știe foarte bine că FITT nu a fost înființată în baza OG 26/2000, ci a unei legi speciale). Acest mesaj este unul șocant pentru noi! Mai mult, omite faptul că noi am solicitat organizarea dezbaterii publice pentru TOATE CELE 10 METODOLOGII, nu doar pentru cea privind concursul de proiecte. Oare aceeași construcție logică o aplică MTS și pentru Metodologia privind acreditarea persoanelor juridice și persoanelor fizice autorizate în vederea organizării taberelor? Oricum, suntem lămuriți: MTS induce ideea că nu trebuia să organizeze nici tentativa de CONSULTARE PUBLICĂ, cu atât mai puțin DEZBATEREA PUBLICĂ. Practic, doar din CURTOAZIE, în anii trecuți, MTS a organizat consultări și dezbateri, iar anul acesta doar ne arată fugitiv cam ce și cum vrea să facă cu banii publici.
Suntem profund mâhniți că Ministerul Tineretului este afectat de un enorm regres. Dacă în conținutul agendelor anilor 2016-2018 am regăsit atât consultări cât și dezbateri, anul 2019 ne duce cu 30 de ani înapoi:
- 2016: CONSULTARE: Metodologia de finanțare concursuri de proiecte (desfășurată: 09 – 29 februarie): 8 întâlniri regionale de consultare cu secretarul de stat – București, Pitești, Iași, Galați, Timișoara, Cluj, Sibiu, Craiova – 432 de tineri, peste 200 de structuri de tineret; 52 de teme relevante au fost propuse.
- 2017: CONSULTARE (17 februarie – 19 martie) + DEZBATERE (desfășurată – 22 martie): 2 metodologii: Metodologie pentru Concursul național/local de proiecte de tineret și Metodologie Concursul Național de proiecte studențești
CONSULTARE (publicată – 10 martie): 6 metodologii
CONSULTARE (publicată – 20 martie): 1 metodologie - 2018: CONSULTARE 5 metodologii (publicată – 13 decembrie 2017); CONSULTARE 3 metodologii (publicată – 10 ianuarie 2018) + DEZBATERE PUBLICĂ (29 ianuarie): Metodologie centre de tineret P1; Metodologie concursuri de proiecte; Metodologie proiecte proprii
- 2019: simulare de CONSULTARE 10 metodologii + REFUZUL DEZBATERII PUBLICE!
Mâhnirea noastră este întărită și de contextul exercitării României a Președinției la Consiliul Uniunii Europene, mai ales că descrierea Programului Președinției României la Consiliul UE 2019 – componenta TINERET începe astfel: Președinția României la Consiliul Uniunii Europene va urmări să contribuie la creșterea calității DIALOGULUI DINTRE AUTORITĂȚILE PUBLICE ȘI TINERI, la toate nivelurile (local, regional, național și european), prin promovarea participării active a tinerilor la acțiunile Uniunii Europene, inclusiv a tinerilor din medii economice defavorizate.
Constatăm cu dezamăgire ușurința cu care promovăm peste hotare principii pe care, în interior, le încălcăm!
La mulți ani, dragi colegi din ONG-uri!