Internetul și sănătatea mintală: cum evităm pericolele din mediul online

Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra noastră, a tinerilor, în ceea ce privește utilizarea internetului și relațiile interumane. Odată cu trecerea la învățământul online, multe activități s-au adaptat în mediul digital.

Cu toate că internetul a făcut posibilă desfășurarea cursurilor și interacțiunea cu prietenii și colegii în continuare, utilizarea internetului vine și cu unele aspecte negative. De câte ori nu am pierdut noțiunea timpului cu jocul preferat, prinzându-ne zorii tot în fața calculatorului? Iar cei mai puțin norocoși dintre noi pot recunoaște că, pe parcursul experienței lor ca utilizatori online, s-au aflat în situații în care conținutul consumat a fost nu doar nefolositor, ci chiar periculos.

Cum să fim mai conștienți de aceste riscuri și să adoptăm măsuri pentru a utiliza internetul într-un mod responsabil și echilibrat?

Internet vs. timp

Potrivit unor sondaje realizate de Statista în 2021, aproximativ jumătate dintre reprezentanții români din Generația Z, cu vârsta cuprinsă între 16 și 18 ani, au petrecut între patru și opt ore pe zi în fața unui ecran de televizor, telefon sau laptop. Ponderea celor care petrec mai mult de 12 ore pe zi în fața ecranelor a depășit 10 la sută.

Aproape un sfert dintre reprezentanții Generației Z (24%) pun jocurile video pe primul loc, ca activitate favorită de divertisment, potrivit rezultatelor unui studiu Deloitte Digital Media Trends, desfășurat în SUA. Deși ne pot ajuta în ceea ce privește atenția selectivă și abilitățile de orientare, un timp îndelungat petrecut în jocuri îi poate dăuna corpului nostru prin lipsa de mișcare și ne poate insufla un comportament agresiv și în viața reală.

Monitorizarea timpului petrecut online poate fi utilă pentru a avea o mai bună gestionare a experienței digitale. Iată câteva sfaturi pentru monitorizarea timpului petrecut online:

Folosește aplicații și instrumente de monitorizare a timpului

Există numeroase aplicații (inclusiv funcții interne ale device-urilor) care te pot ajuta să monitorizezi timpul petrecut pe telefon sau calculator.

Stabilește limite de timp

Decide cât timp vrei să petreci pe internet și stabilește limite clare. Poți folosi un cronometru sau un temporizator pentru a-ți aminti când ai depășit timpul alocat.

Programează pauze regulate

Ia pauze regulate în timpul sesiunilor online lungi. Poți folosi tehnici precum regula 20-20-20, care presupune ca la fiecare 20 de minute să privești timp de 20 de secunde la un obiect aflat la o distanță de aproximativ 6 metri pentru a-ți relaxa ochii.

Implică-te în activități offline

Găsește alternative offline pentru a-ți ocupa timpul și a te distra. Poți încerca sporturi în aer liber, jocuri de societate, desen, citit sau orice altă activitate care te pasionează.

Hărțuirea online – cum ne protejăm?

Ți s-a întâmplat să primești mesaje amenințătoare, minciuni despre tine sau chiar să descoperi conturi care îți copiază identitatea? Hărțuirea online (cyberbullying) este un comportament negativ repetat, care are scopul de a speria, înfuria sau umili o persoană.

Printre efectele negative ale hărțuirii online se numără răspândirea în mod repetat de conţinut vătămător, dezechilibrul de putere și anonimatul (prin hărțuirea realizată din spatele unui cont fals), accesibilitatea (prin posibilitatea de conectare la orice oră și din orice loc cu victima) sau publicitatea (prin faptul că un mesaj sau o informație falsă poate fi trimisă la un număr infinit de persoane).

În 2021 a apărut un studiu creat de ING Bank România, pe baza unei cercetări realizate de Unlock Research, din care reiese faptul că o persoană din trei este hărțuită online. Acest studiu scoate în evidență modul în care hărțuirea a devenit o activitate la ordinea zilei.  Iată câteva măsuri pe care le poți lua pentru a te proteja:

Păstrează confidențialitatea datelor personale

Ai grijă ce informații personale împărtășești online. Nu dezvălui date sensibile, cum ar fi numărul de identificare personală (CNP), adresa completă sau informațiile bancare pe platforme nesigure sau în conversații cu persoane necunoscute. Nu accepta cereri de prietenie de la persoane pe care nu le cunoști.

Fii prudent/ă pe rețelele sociale

Gestionează cu atenție setările de confidențialitate ale conturilor tale. Limitează accesul la informații personale și verifică periodic ce informații apar pe profilurile tale publice. Nu răspunde la mesajele denigratoare. Poți raporta comentarii, mesaje și fotografii supărătoare și poți cere să fie șterse. Totodată, poți bloca persoane și conturi care îți par suspecte. Dacă observi comportamente negative, mesaje amenințătoare sau comentarii răutăcioase, fă capturi de ecran și raportează-le platformei de socializare sau poliției, în funcție de situație.

Acordă atenție la phishing (mesaje false)

Fii vigilent/ă în fața mesajelor și a e-mailurilor suspecte. Poți primi mesaje false, care copiază instituții sau servicii legitime, în scopul de a obține informații personale sau de a instala malware pe dispozitivele tale. Fii precaut/ă cu linkurile și atașamentele pe care le primești și verifică întotdeauna sursa și autenticitatea mesajelor.

Caută sprijin

În cazul în care ești hărțuit/ă online, nu ezita să cauți sprijin din partea prietenilor, familiei și autorităților competente. Este important să fii conștient/ă de amenințările cibernetice și să te educi în privința măsurilor de securitate online pentru a te proteja de hărțuirea cibernetică.

În România, din 2020, hărțuirea online este considerată violență domestică (prin Legea 217/2003, republicată), iar victima unui astfel de act poate beneficia de ordin de protecție.

It’s not ok!

„It’s not OK!” este un proiect care provine din nevoia de a crea un spațiu de discuție și de informare despre hărțuirea cibernetică și efectele acesteia asupra sănătății mintale.  Ideea proiectului a apărut în urma gradului ridicat al hărțuirii cibernetice în rândul elevilor. Aceste acțiuni au aspecte negative asupra sănătății mintale și încurajează tinerii la formarea grupurilor care instigă la ură. 

Prin acest proiect atragem atenția în rândul tinerilor despre ce înseamnă hărțuirea online și ce efecte poate avea asupra sănătății mintale. Alte aspecte importante pe care dorim să le promovăm sunt metodele de protejare împotriva hărțuirii cibernetice și de monitorizare a timpului petrecut în mediul online.  

Proiectul este finanțat prin Corpul European de Solidaritate.