fbpx

Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT) solicită Parlamentului României să NU modifice legislația anti-fumat

Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT), structura care administrează Casa Tineretului din Timișoara – singurul Centru de Tineret din România certificat de Consiliul Europei (singurul din Romania și printre cele nouă de pe întregul continent), solicită Parlamentului României și, în particular, Comisiei pentru sănătate și familie a Camerei Deputaților, să NU modifice legislația anti-fumat în vigoare (stabilită prin Legea nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările și completările ulterioare – cele mai importante și relevante fiind cele aduse de Legea nr. 15/2016) și să respingă Proiectul de lege nr. 531/2016, precum și orice altă inițiativă legislativă similară, care își propune să relaxeze din nou reglementările cu privire la fumatul în spațiul public.

La începutul anului trecut, prin adoptarea Legii nr. 15/2016 privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, România a făcut un pas foarte important în lupta împotriva dependenței de tutun, aliniindu-se Convenției Cadru a Organizației Mondiale a Sănătății privind Controlul Consumului de Tutun, la 13 ani după adoptarea acesteia și la 11 ani de la ratificarea ei la nivel național, precum și altor angajamente internaționale, și interzicând fumatul în spațiile publice închise, spațiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii, unitățile sanitare, de învățământ, precum și în cele destinate protecției și asistenței copilului, de stat și private.

Prevederile acestei legi au fost apreciate de Curtea Constituțională a României (CCR), în motivarea Deciziei nr. 29/2016 asupra respingerii obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun[1], ca fiind deplin constituționale, garantând „dreptul la viață și dreptul la integritate fizică și psihică al persoanei [art. 22 alin. (1)], dreptul la ocrotirea sănătății, instituind totodată obligația statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice [art. 34 alin. (1) și (2)], dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic, respectiv obligația statului de a asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept [art. 35 alin. (1) și (2)], precum și dreptul copiilor și tinerilor la un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor [art. 49 alin. (1)]”. Tot CCR apreciază, în același document, faptul că „nu se aduce atingere prevederilor art. 26 alin. (2) din Constituție referitoare la dreptul persoanei de a dispune de ea însăși, întrucât nicio dispoziție a legii criticate nu interzice fumatul, acest comportament ținând de libera opțiune a fiecărei persoane”, menționând și că „dreptul persoanei de a dispune de ea însăși nu are caracter absolut, acesta fiind condiționat chiar de textul constituțional care îl reglementează: „persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică și bunele moravuri”. Ca urmare, exercitarea unei opțiuni personale, în speță aceea de a fuma, trebuie să țină seamă de drepturile celor care nu au această opțiune. Atât fumătorii, cât și nefumătorii pot frecventa spațiile vizate de legiuitor prin interdicția reglementată. Or, având în vedere consecințele fumatului asupra vieții și sănătății, fumătorii sunt cei care trebuie să își adapteze comportamentul, astfel încât să nu încalce drepturile fundamentale ale celor care nu au această opțiune”.

În noiembrie 2016, un grup de 32 de senatori și deputați au inițiat un proiect de lege[2] care își propune să redefinească spațiul închis din spațiul care „are un acoperiș, plafon sau tavan și care este delimitat de cel puțin doi pereți în spațiul care „are un acoperiș, plafon sau tavan și care este încadrat de pereți de jur împrejur, introducând și excepția „spațiilor cu destinație locativă”. De asemenea, proiectul propune ca fumatul să fie permis numai în camere special amenajate, dar care să poată fi localizate oriunde, nu doar „exclusiv în zona de tranzit a aeroporturilor internaționale”, cum prevăd în prezent normele legale în vigoare, și care să nu mai servească exclusiv fumatului, ci și „activități asociate fumatului, cum ar fi, de exemplu, consumul de cafea, băuturi calde sau băuturi răcoritoare etc.”. În plus, proiectul de lege își mai propune să ofere fumătorilor dreptul de a se constitui „în asociații sau cluburi de fumători, care pot amenaja spații speciale destinate exclusiv fumatului și activităților asociate fumatului”. Expunerea de motive[3] a acestui proiect de lege nu se bazează pe niciun fel de date statistice sau științifice și nici pe vreo recomandare sau normă internațională, ci exclusiv pe opiniile și interpretările subiective ale inițiatorilor.

Astfel, prin toate aceste modificări legislative, coroborate, dacă acest proiect de lege ar fi adoptat și ar intra în vigoare, practic s-ar reveni exact la situația de dinainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 15/2016, când fumatul era permis în orice spațiu public închis, dacă acest lucru era semnalizat printr-un simplu afiș. Acest demers atentează evident la sănătatea publică, fiind în contradicție cu reglementările și recomandările internaționale în vigoare, adoptarea lui putând însemna un mare pas înapoi în încercarea României de a garanta sănătatea cetățenilor săi.

Datele statistice despre pericolul pe care fumatul îl presupune asupra sănătății publice sunt cunoscute publicului, anul existând peste 42 000 de decese în România având cauze conexe consumului de tutun. Astfel, orice demers care să combată dependența de tutun trebuie susținut, iar proiectele care își propun să contribuie negativ la acest lucru trebuie respinse cu fermitate.

Astfel, Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT) s-a alăturat demersului Inițiativei 2035 – Prima Generație fără Tutun a României și solicită Comisiei pentru sănătate și familie și apoi plenului Camerei Deputaților (cameră decizională pe acest subiect) să respingă Proiectul de lege nr. 531/2016, precum și orice altă inițiativă legislativă similară, care își propune să relaxeze din nou reglementările cu privire la fumatul în spațiul public. Apreciem faptul că Guvernul României a formulat un punct de vedere negativ[4] cu privire la acest proiect de lege, iar Comisia pentru industrie și servicii[5] și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale[6] ale Camerei Deputaților au avizat negativ această inițiativă legislativă. FITT va susține întotdeauna orice demers ce își propune să contribuie la ocrotirea sănătății cetățenilor României și va milita pentru combaterea tuturor elementelor care pot afecta acest drept fundamental.

***

Fundația Județeană pentru Tineret Timiș (FITT) este o organizație-umbrelă pentru organizațiile non-guvernamentale de tineret din județul Timiș. Cu 32 de organizații membre și peste 27 de ani de activitate neîntreruptă, FITT este cel mai important și cel mai vechi ONG de tineret din Vestul României.

Programele și activitățile implementate de FITT se întind pe o largă paleta, de la activități sociale pentru tinerii dezavantajați până la programe culturale sau de cetățenie active și dezvoltarea de politici publice la nivel local și național.

FITT însăși este un model democratic, fiind guvernată de o Adunare Generală compusă exclusiv din ONG-uri de tineret din județul Timiș și condusă de un consiliu format din 13 reprezentanți ai acestora.

FITT administrează Casa Tineretului din Timișoara, care în 2016 acesta a primit din partea Consiliului Europei certificatul de calitate pentru Centre de Tineret, fiind singurul astfel de centru din România și unul dintre cele nouă astfel de entități de pe întregul continent.

Casa Tineretului oferă următoarele facilități la nivel de infrastructură: 7 săli de seminar, o sală de cinema, o sală de spectacole, holuri expoziționale, un studio de dansuri, două săli de coregrafie, două laboratoare IT, un spațiu de coworking, o filială a Bibliotecii Județene precum și spații de cazare pentru activități de tineret.

Casa Tineretului este principalul punct în care numeroase ONG-uri locale se întâlnesc și dezvoltă activități, proiecte și evenimente pentru tineri.

FITT a implementat ediția pilot al programului Capitala Tineretului din România (Timișoara 2016-2017) și coordonează aplicația Municipiului Timișoara pentru a deveni Capitală Europeană a Tineretului în anul 2020 (Timișoara fiind singurul oraș din România aflat în finala competiției).

De asemenea, FITT este membră a Regional Youth Network, a Rețelei Europene a Centrelor de Tineret (European Newtork of Youth Centers), a Consiliului Tineretului din România, a Fundației Naționale pentru Tineret, a Convenției Naționale a Fundațiilor pentru Tineret din România, a Grupului Național de Lucru pentru Dialog Structurat și a Consiliului Consultativ pe Probleme de Tineret de pe lângă Primăria Municipiului Timișoara.

FITT a găzduit în anul 2016 primul Summit al Tinerilor din România, precum și Gala Proiectelor pentru Tineret organizată de Ministerul Tineretului și Sportului. În plus, din anul 2010, FITT organizează anual Gala Județeană a Proiectelor pentru Tineret, unde sunt premiate cele mai bune proiecte pentru tineret, cei mai activi voluntari, precum și lucrători de tineret din județul Timiș.

Totodată, FITT a fost partener în redactarea strategiei pentru tineret a Municipiului Timișoara pentru perioada 2014-2020 și a realizat strategia pentru tineret a județului Timiș pentru perioada 2017-2022.

În plus, FITT a dezvoltat un parteneriat sustenabil și cu Ministerul Tineretului și Sportului din România. FITT se concentrează pe implicarea tinerilor în comunitate și în procesele decizionale, pe dezvoltarea de politici locale și naționale de tineret și pe promovarea valorilor europene în rândul tinerilor.

 

 

 

[1] Decizia Curții Constituționale a României nr. 29/2016 asupra respingerii obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun – https://lege5.ro/en/Gratuit/geydcobzhaya/decizia-nr-29-2016-asupra-respingerii-obiectiei-de-neconstitutionalitate-a-dispozitiilor-legii-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-349-2002-pentru-prevenirea-si-combaterea-efectelor-consumului-

[2] PL-x nr. 531/2016 – Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea și combaterea consumului de tutunhttp://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=16045

[3] Expunerea de motive a Proiectului de lege nr. 531/2016 – http://www.cdep.ro/proiecte/2016/500/30/1/em758.pdf

[4] Punctul de vedere al Guvernului României cu privire la PL-x nr. 532/2016 (poz. 25) – http://www.cdep.ro/proiecte/2016/500/30/1/pvg%2006.03.2017.pdf

[5] Avizul Comisia pentru industrie și servicii cu privire la PL-x nr. 531/2016 –http://www.cdep.ro/comisii/industrii/pdf/2017/av531_16.pdf

[6] Avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale cu privire la PL-x nr. 531/2016 – http://www.cdep.ro/comisii/drepturile_omului/pdf/2016/av531.pdf