STRATEGIA NAȚIONALĂ în domeniul politicii de TINERET pentru perioada 2015-2020

Direcţii de acţiune

a. Dezvoltarea activităţilor cu tinerii (a muncii de tineret), a consilierii şi oportunităţilor de învăţare non-formală orientate către grupurile cu risc mare de părăsire timpurie a şcolii;

b. Extinderea consilierii şcolare şi a orientării profesionale, atât prin creşterea numărului de consilieri şi diversificarea reţelelor de consiliere (nu doar în unităţi de învăţământ, ci şi în centrele de tineret, în casele de cultură ale studenţilor, în cadrul ONGT, în cadrul centrelor comunitare de învăţare permanentă), cât şi prin cuprinderea cât mai extinsă în sistemul de consiliere a tinerilor care nu mai frecventează şcoala, dar se confruntă cu dificultăţi profesionale şi sociale;

Direcţii de acţiune

a. Extinderea activităţilor de voluntariat şi a celor iniţiate de ONGT-uri care oferă oportunităţi de educaţie non-formală;

b. Urmărirea creşterii relevanţei programelor şcolare, inclusiv în cadrul învăţământului superior, în raport cu nevoile de pe piaţa muncii, şi consolidarea parteneriatelor între unităţi de învăţământ, întreprinderi şi cercetare;

c. Creşterea atractivităţii ofertelor de educaţie non-formală ale unităţilor de învăţământ, ale centrelor de tineret, Caselor de Cultură ale Studenţilor, organizaţiilor neguvernamentale de şi pentru tineret;

d. Includerea în cadrul Centrelor de Tineret şi în cadrul Caselor de Cultură ale Studenţilor a unei funcţii de centru de resurse pentru tineri, oferind formare, consultanţă, dezvoltare de proiecte, consultanţă pentru managementul proiectelor iniţiate de tineri;

e. Constituirea centrelor de tineret si a caselor de cultură ale studenţilor în reţele naţionale, cu subreţele regionale, mărind astfel potenţialul lor de a dezvolta strategii de acţiune pentru a răspunde mai bine nevoilor specifice ale tinerilor/studenţilor din regiunile respective, de a se integra în structuri internaţionale de profil şi de a obţine finanţare din fonduri europene pentru proiectele proprii, în completarea sprijinului de stat pentru întreţinere, dotare şi funcţionare;

f. Atragerea confederaţiilor sindicale studenţeşti şi a organizaţiilor ALUMNI în programele dedicate tinerilor la nivelul instituţiilor de învăţământ superior;

g. Extinderea şi susţinerea ofertelor de învăţare online, conferinţe şi seminarii pe teme solicitate de tineri;

h. Extinderea oportunităţilor de învăţare a limbilor străine şi formare de competenţe transversale (digitale, de comunicare etc);

Direcţii de acţiune

a. Încurajarea organizaţiilor care dezvoltă proiecte de educaţie non-formală adresate tinerilor;

b. Promovarea în rândul tinerilor, prin unităţile de învăţământ şi ONGT, a oportunităţilor de educaţie non-formală oferite de acţiunile Programului european Erasmus+;

c. Dezvoltarea graduală, în perioada 2014-2018, a unui sistem de validare şi recunoaştere a rezultatelor învăţării în contexte non-formale şi informale, în conformitate cu bunele practici şi experienţele europene avansate.

Direcţii de acţiune

a. Orientarea educaţiei non-formale cu preponderenţă către domenii care asigură buna integrare socială a tinerilor şi manifestarea lor mai activă şi mai responsabilă: educaţie pentru cetăţenie şi cunoaşterea drepturilor şi obligaţiilor ce le revin ca tineri şi ca viitori adulţi, educaţie şi orientare antreprenorială timpurie, educaţie pentru muncă, educaţie pentru un stil de viaţă sănătos, educaţie parentală şi educaţie a părinţilor etc.;

b. Urmărirea creşterii relevanţei programelor de învăţământ, inclusiv de învăţământ superior, în raport cu nevoile de pe piaţa muncii şi consolidarea parteneriatelor între unităţi de învăţământ, întreprinderi şi cercetare.

Direcţii de acţiune

a. Stimularea interesului tinerilor pentru valorificarea tradiţiilor culturale locale (româneşti sau ale minorităţilor etnice), inclusiv prin formarea în meserii tradiţionale (artistice, artizanale);

b. Stimularea preocupărilor pentru lectură şi pentru creaţia literară la tineri;

c. Sprijinirea şi stimularea creativităţii şi performanţei tinerilor în diverse domenii ale industriilor creative (publicitate, arte vizuale, artele spectacolului, cercetare-dezvoltare, software etc.);

d. Promovarea, susţinerea şi recompensarea performanţei tinerelor talente artistice şi din domeniul inovaţiei tehnico-ştiinţifice. Încurajarea educaţiei interculturale, atât prin participare la stagii de formare şi învăţare în alte ţări, prin intermediul schimburilor de tineri, cât şi prin asigurare de oportunităţi de cunoaştere a culturii minorităţilor etnice din propria ţară;

e. Asigurarea protecţiei copiilor şi tinerilor în faţa anumitor riscuri ce apar ca urmare a folosirii noilor mijloace de comunicare în masă, în particular prin dezvoltarea de competenţe în domeniu, recunoscând totodată beneficiile şi oportunităţile pe care acestea le pot oferi tinerilor;

f. Facilitarea accesului tinerilor din mediul rural la cultură de calitate prin măsuri speciale de participare culturală locală;

g. Acordarea de sprijin pentru forme de manifestare culturală dedicate tinerilor, care să reflecte preocupările şi interesele acestora;

h. Finanţarea de proiecte pentru valorificarea potenţialului turistic şi cultural al ţării, implementate de ONGT;

i. Asigurarea unei promovări mai bune în mass media şi prin internet (media sociale) a oportunităţilor de formare şi de educaţie non-formală.

Direcţii de acţiune

a. Încurajarea sectorului privat pentru a contribui la finanţarea evenimentelor culturale;

b. Lansarea de programe naţionale care să urmărească descoperirea şi promovarea unor tineri cu potenţial creativ ridicat în domeniul cultural-artistic şi acordarea de burse pentru tinerii artişti valoroşi;

c. Asigurarea de condiţii financiare avantajoase de participare a tinerilor talentaţi din medii defavorizate la activităţile instituţiilor de formare artistică profesioniste;

d. Susţinerea financiară a structurilor de promovare a activităţilor cultural-artistice pentru tineret (centre de tineret, case de cultură ale studenţilor, cluburi/cercuri ale organizaţiilor neguvernamentale de şi pentru tineret) în vederea asigurării unor condiţii cât mai bune şi a unei atractivităţi sporite pentru participarea tinerilor la aceste activităţi.

Direcţii de acţiune

a. Desfăşurarea de campanii în şcoli şi licee pe teme privind educaţia pentru sănătate, inclusiv alimentaţia sănătoasă şi sănătatea reproducerii;

b. Promovarea educaţiei rutiere şi a conducerii auto preventive în rândul tinerilor;

c. Facilitarea accesului tinerilor la serviciile de sănătate, făcându-le mult mai prietenoase faţă de pacienţi şi sprijinirea consolidării accesibilităţii, eficienţei şi calităţii serviciilor publice de educaţie pentru sănătate, inclusiv prin prestarea acestora de către sectorul privat sau întreprinderile sociale;

d. Încurajarea realizării educaţiei pentru sănătate de la egal la egal prin susţinerea proiectelor de prevenire a bolilor cu transmitere sexuală şi atenuare a impactului infecţiei cu HIV;

e. Desfăşurarea de acţiuni aliniate la Strategia Naţională Antidrog 2013-2020 pentru prevenirea consumului de droguri, alcool şi tutun în rândul adolescenţilor şi tinerilor.

Direcţii de acţiune

a. Creşterea numărului practicanţilor de sport în rândul copiilor şi tinerilor, inclusiv prin amplificarea sistemului de competiţii sportive de masă (pentru toţi);

b. Asigurarea accesului elevilor şi copiilor în bazele sportive şi acordarea de facilităţi tinerilor în utilizarea în timpul liber a bazelor sportive existente;

c. Menţinerea educaţiei fizice ca disciplină obligatorie, conform planurilor cadru, încurajarea practicării unei ramuri de sport de către elevi şi studenţi şi asigurarea unui plus de atractivitate a orelor de educaţie fizică din şcoli prin includerea de activităţi sportive preferate de tineret – fitness, aerobic;

d. Combaterea excesului de greutate/ obezităţii în rândul tinerilor prin programe speciale de activităţi fizice;

e. Promovarea, în rândul tinerilor, a modelului sportivilor români de performanţă;

Direcţii de acţiune

a. Extinderea reţelei de centre, cluburi, stabilimente de petrecere a timpului liber aflate în administrare publică, privată, sau în parteneriat public-privat, implicând costuri reduse, dar cu eficacitate maximă în atragerea tinerilor la practicarea diferitelor activităţi de timp liber;

b. Utilizarea mai intensă a infrastructurii sistemului de învăţământ (săli, terenuri sportive, facilităţi pentru spectacole din incinta şcolilor şi facultăţilor) în perioadele când nu se ţin cursuri, pentru a putea fi utilizate de tineri şi/sau ONGT la practicarea de activităţi de timp liber, conform prevederilor legale în vigoare;

c. Implicarea ONGT şi a tinerilor în dezvoltarea stabilimentelor de petrecere a timpului liber şi în gestionarea lor, inclusiv pe bază de voluntariat;

d. Dezvoltarea şi creşterea calităţii reţelei de tabere şi campusuri de vacanţă, case de cultură ale studenţilor, complexuri sportive pentru tineret, cluburi şi palate ale copiilor, cluburi sportive şcolare, inclusiv mai buna utilizare a celor existente prin administrare în parteneriat ONGT – autorităţi ale administraţiei publice locale– autorităţi ale administraţiei publice centrale, după caz, sau public-privat;

e. Formarea profesională, perfecţionarea şi valorificarea competenţelor animatorilor de timp liber şi a lucrătorilor de tineret în atragerea tinerilor către activităţi de timp liber cu efect benefic asupra dezvoltării lor personale;

f. Acordarea de îndrumare şi sprijin autorităţilor administraţiei publice locale pentru a dezvolta infrastructura necesară practicării sportului în proximitate: terenuri de sport, bazine de înot, skate-parcuri, piste de biciclete, facilităţi pentru sport şi mişcare în aer liber în zonele verzi din proximitatea localităţilor etc.;

Direcţii de acţiune

a. Crearea mai multor oportunităţi de participare a tinerilor la viaţa comunităţii;

b. Susţinerea de seminarii, conferinţe şi evenimente similare pentru promovarea participării în rândul adolescenţilor şi tinerilor;

c. Promovarea de modele de succes ale participării, cu scopul încurajării tinerilor de a se implica în viaţa comunităţii;

d. Prezentarea, pentru tineri şi părinţi, a beneficiilor, competenţelor şi abilităţilor pe care le pot dobândi prin implicarea în activităţi de voluntariat;

Direcţii de acţiune

a. Introducerea unor elemente de educaţie politică în curricula pentru educaţie civică din sistemul formal de educaţie;

b. Implicarea activă a organizaţiilor neguvernamentale de şi pentru tineret în procesul de introducere în curricula formală a educaţiei civice şi politice;

c. Promovarea participării la vot a tinerilor, prin mass-media şi prin puncte de informare;

d. Asigurarea dreptului studenţilor de a vota în localitatea în care îşi au reşedinţa pe durata studiilor;

e. Încurajarea implicării tinerilor în procese simulative de luare a deciziilor pentru a înţelege mecanismele democraţiei.

Direcţii de acţiune

a. Luarea de decizii transparente în domeniile în care tinerii sunt vizaţi în mod direct;

b. Promovarea co-managementului cu organizaţiile neguvernamentale de şi pentru tineret în implementarea programelor şi activităţilor pentru tineret;

c. Iniţierea şi instituirea unei practici a dialogului cu tinerii, în care toţi actorii pot aduce idei la a iniţia, decide, implementa şi monitoriza politicile şi programele de/ pentru tineret la toate nivelurile;

d. Promovarea dialogului structurat între decidenţii la nivel politic şi societatea civilă, în vederea asigurării efective a participării tinerilor la luarea deciziilor care îi afectează.

Direcţii de acţiune

a. Asigurarea concordanţei între cadrul legislativ care reglementează mişcarea de voluntariat în România şi directivele europene, prin îmbunătăţirea legii-cadru – Legea Voluntariatului 195/2001;

b. Armonizarea legii-cadru cu celelalte documente legislative existente (Legea Tinerilor nr. 350/2006, Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România);

c. Creşterea capacităţii organizaţiilor neguvernamentale de şi pentru tineret prin mecanisme de suport financiar şi tehnic în vederea accesării de finanţări din fonduri publice naţionale, europene şi internaţionale, precum şi a asigurării continuităţii în funcţionarea acestora;

d. Plasarea prin legislaţie a voluntariatului ca domeniu de competenţă la nivelul instituţiilor publice centrale pentru a facilita dialogul între sectorul neguvernamental şi factorii de decizie;

e. Implicarea directă a sectorului de voluntariat în elaborarea politicilor publice care îl vizează, în domenii în care se desfăşoară activităţi de voluntariat;

f. Dezvoltarea infrastructurii pentru voluntariat prin consolidarea capacităţii tehnice, operaţionale şi financiare a organizaţiilor resursă;

Direcţii de acţiune

a. Crearea şi implementarea unui sistem de recunoaştere a competenţelor dobândite prin voluntariat, pe baza Cadrului Naţional al Calificărilor şi Cadrului European al Calificărilor pentru învăţarea de-a lungul vieţii;

b. Adoptarea şi implementarea Manualului pentru măsurarea muncii de voluntariat creat de Organizaţia Internaţională a Muncii în vederea colectării de date statistice valide şi măsurabile cu privire la dimensiunea şi dinamica activităţii de voluntariat din România;

c. Încurajarea grupurilor informale să activeze ca promotori ai voluntariatului.

Direcţii de acţiune

a. Promovarea voluntariatului ca valoare esenţială a societăţii şi ca valoare adăugată pentru individ şi societate;

b. Crearea de mecanisme de promovare a activităţilor şi proiectelor derulate de organizaţiile neguvernamentale de şi pentru tineret în rândul comunităţii;

c. Identificarea de instrumente pentru a atrage implicarea mass-media în promovarea voluntariatului şi participării civice;

d. Realizarea de studii şi cercetări cu privire la domeniile de implicare voluntară şi cu privire la situaţia mediului de voluntariat în România.

Direcţii de acţiune

a. Elaborarea şi implementarea unor scheme de stimulente financiare pentru angajare, acordate întreprinderilor care angajează tineri, după absolvire;

b. Punerea în aplicare a Planului pentru Implementarea Garanţiei pentru Tineret;

c. Acordarea unei atenţii speciale regiunilor/zonelor cu excluziune ocupaţională ridicată în rândul tinerilor, în furnizarea măsurilor active pe piaţa muncii;

d. Adaptarea educaţiei şi formării profesionale la nevoile în schimbare ale pieţei forţei de muncă, în special la nevoile de calificare din acele sectoare care au potenţial de creştere;

e. Stimularea şi facilitarea implicării angajatorilor în dezvoltarea capitalului uman prin învăţare pe tot parcursul vieţii;

f. Acordarea unei atenţii speciale calităţii şi valorii adăugate a burselor de training oferite tinerilor, inclusiv prin participarea la iniţiativa europeană privind un Cadru European al Calităţii pentru Bursele de Training;

g. Promovarea organizării de stagii practice, internship-uri la agenţii economici în vederea angajării ulterioare a tinerilor practicanţi;

h. Creşterea atractivităţii învăţământului şi a sistemului VET, precum şi sprijinirea familiarizării tinerilor înscrişi în sistemul de învăţământ obligatoriu cu viitoarele locuri de muncă, cu accent asupra zonelor rurale şi a cetăţenilor români de etnie romă, împreună cu mai buna adaptare pe termen scurt şi mai buna anticipare pe termen lung a competenţelor cerute pe piaţa muncii;

Direcţii de acţiune

a. Munca de tineret şi învăţarea non-formală vor fi recunoscute şi susţinute în continuare ca surse semnificative de sprijin în vederea echipării tinerilor cu abilităţi şi competenţe de natură a le uşura accesul pe piaţa muncii, contribuind astfel la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020;

b. Promovarea unui acces uşor la informaţia prietenoasă şi de calitate privind piaţa muncii, drepturile şi obligaţiile angajaţilor, respectiv ale angajatorilor, pentru toţi tinerii, în special pentru cei cu mai puţine oportunităţi;

c. Integrarea informării şi orientării în carieră în toate nivelele traiectoriilor de educaţie formală şi de învăţare non-formală pentru a permite tinerilor să conştientizeze cerinţele pieţei muncii, a le crea şanse mai bune pe această piaţă şi a-i pregăti pentru viaţa activă;

d. Sprijinirea consolidării accesibilităţii, eficienţei şi calităţii serviciilor publice de ocupare, inclusiv prin prestarea acestora de către sectorul privat;

e. Prestarea anumitor servicii care intră în sfera de atribuţii a serviciilor publice de ocupare de către sectorul privat, cu respectarea legislaţiei in vigoare;

f. Actorii importanţi precum lucrătorii de tineret, consilierii de carieră şi trainerii instruiţi vor fi recunoscuţi şi susţinuţi ca o sursă semnificativă de sprijin relevant;

g. Susţinerea, inclusiv financiară, a organizaţiilor neguvernamentale de şi pentru tineret, ca furnizori majori de educaţie non-formală şi învăţare informală, precum şi de largi oportunităţi de mobilitate în afara contextului educaţiei formale;

h. Asigurarea de training personalizat specialiştilor în munca de tineret, profesorilor şi consilierilor de carieră pentru furnizarea de informaţii privind piaţa muncii şi consilierea în domeniul carierei;

i. Organizarea de seminarii privind sprijinul în dezvoltarea carierei prin întărirea cooperării dintre organizaţiile neguvernamentale de şi pentru tineret şi serviciile naţionale de ocupare a forţei de muncă;

Direcţii de acţiune

a. Promovarea şi susţinerea de programe şi măsuri care să asigure un echilibru între viaţa de muncă şi nevoile personale ale tinerilor, permiţându-le astfel să-şi folosească pe deplin potenţialul, atât pe piaţa muncii, cât şi în viaţa privată;

b. Stimularea participării tinerilor la activităţi de dobândire a unei experienţe iniţiale de muncă;

c. Încurajarea angajatorilor şi angajaţilor să folosească variate forme de muncă, în special munca la distanţă, munca cu program parţial, împărţirea locului de muncă şi munca la domiciliu;

d. Asigurarea mai multor tipuri de facilităţi pentru îngrijirea copiilor, mai flexibile şi mai accesibile, la locul de muncă, acasă şi la şcoală, furnizate de personal calificat;

e. Lansarea de campanii de informare care să încurajeze tinerele familii să împartă în mod egal sarcinile din viaţa privată şi profesională, folosind aranjamente flexibile de muncă.

Direcţii de acţiune

a. Acordarea de subvenţii pentru chirie tinerilor care se mută în alt judeţ la primul loc de muncă;

b. Încurajarea întreprinderilor, prin facilităţi fiscale, să contracteze şi să includă în pachetul salarial locuinţe de serviciu pentru tineri angajaţi. Complementar, astfel de locuinţe vor fi contractate/construite de stat şi puse la dispoziţia angajatorilor în anumite condiţii;

c. Facilitarea accesului şi a mobilităţii pe piaţa internă a forţei de muncă, atât a tinerilor români care au studiat în străinătate, cât şi a tinerilor străini care au studiat în România sau în alte state membre ale UE.

Direcţii de acţiune

a. Întărirea capacităţii serviciilor publice de ocupare şi a altor organizaţii care activează pe piaţa muncii pentru a deveni servicii de ocupare în cadrul acestui program, precum şi pentru a se asocia la alte reţele europene menite a facilita integrarea pieţelor muncii la nivel european;

b. Încurajarea şi sprijinirea parteneriatelor transfrontaliere dintre angajatori şi furnizori de formare profesională, în vederea amplificării oportunităţilor de acces ale tinerilor din România la educaţie şi formare profesională în cadrul programului „Erasmus +”, iniţiat de Comisia Europeană;

c. Promovarea de oportunităţi profesionale şi vocaţionale transfrontaliere pentru tineri.

Direcţii de acţiune

a. Sprijinirea furnizorilor de educaţie şi formare profesională în mai buna adecvare a abilităţilor şi competenţelor cursanţilor/absolvenţilor la cerinţele unor sectoare cu potenţial ridicat de creare de locuri de muncă, precum TIC, îngrijirea sănătăţii şi economia verde, inclusiv participarea acestora la coaliţiile şi planurile de acţiune iniţiate în acest sens de Comisia Europeană;

b. Asigurarea dreptului tinerilor ocupaţi la tratament egal şi corect, mai ales în ce priveşte munca şi salariul decent, locurile de muncă neprecare, oportunităţile de pregătire şi promovare, şi non-discriminarea pe criteriul vârstei;

c. Susţinerea acţiunilor de îmbunătăţire a şanselor de angajare ale tinerilor, precum consilierea individuală, formarea la locul de muncă, pieţele intermediare ale forţei de muncă şi încurajarea spiritului antreprenorial, cu luarea în considerare a particularităţilor structurii ocupării în România;

d. Sprijinirea tinerilor în vederea menţinerii pe piaţa muncii, prin asigurarea de consiliere şi orientare în carieră de calitate, formare la locul de muncă, internship şi ucenicie de bună calitate plătite, care să răspundă abilităţilor şi intereselor acestora;

e. Dezvoltarea unei abordări multidimensionale pentru susţinerea reintegrării tinerilor NEET (care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare) prin oportunităţi de educare, formare sau ocupare.

Direcţii de acţiune

a. Exploatarea potenţialului modelelor de economie socială pentru susţinerea integrării pe piaţa muncii a tinerilor din grupuri vulnerabile, şi dezvoltarea de servicii locale acolo unde modelele de piaţă eşuează, creând astfel locuri de muncă şi incluziune socială;

b. Promovarea şi susţinerea întreprinderilor sociale gestionate de tineri;

c. Crearea şi oferirea de servicii de consultanţă, în vederea îmbunătăţirii performanţei economice şi de mediu a economiei sociale.

Direcţii de acţiune

a. Aplicarea unor măsuri legislative şi dezvoltarea unor programe de promovare a auto- ocupării adaptate nevoilor tinerilor;

b. Stimularea iniţierii de noi afaceri prin promovarea antreprenoriatului în şcoli şi universităţi;

c. Oferirea unei palete de servicii mai variate pentru dezvoltarea carierei tinerilor, care să vină totodată şi în sprijinul dezvoltării economice la nivel naţional şi european;

d. Facilitarea şi sprijinirea dezvoltării talentului şi aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor;

e. Stimularea şi sprijinirea demarării şi dezvoltării firmelor nou-înfiinţate (start-up-uri) prin facilitarea accesului acestora la finanţare;

f. Crearea de programe de formare în afaceri pentru şomerii tineri, care includ etape clar definite: profilare, planificare, punere în funcţiune, consolidare şi creştere, în fiecare etapă oferindu-se servicii variate (consiliere, formare şi calificare, acces la microcredite), în parteneriat cu tinerii şi alte organizaţii, consilieri în afaceri şi instituţii financiare;

g. Lansarea programelor de măsuri active pe piaţa muncii care oferă sprijin financiar pentru şomerii tineri în vederea demarării unei afaceri;

h. Conectarea serviciilor publice de ocupare, cu servicii de asistenţă şi micro-furnizori de finanţare pentru a ajuta şomerii tineri să îşi dezvolte o carieră în antreprenoriat;

Direcţii de acţiune

a. Promovarea accesării de către tineri a fondurilor destinate domeniului agriculturii, pescuitului, silviculturii, etc. în vederea dezvoltării de afaceri în mediul rural;

b. Înfiinţarea unor grupuri operative de tineri (fermieri, cercetători, consultanţi), care vor participa la Parteneriatul European pentru Inovare „Productivitatea şi durabilitatea agriculturii”;

c. Promovarea de noi surse de venit pentru tinerii din mediul rural în interiorul sectorului (activităţi de procesare, de marketing) şi în afara acestuia (activităţi ecologice, turism, educaţie);

d. Sprijinirea activităţilor demonstrative pentru transferul de cunoştinţe referitoare la noile practici în domeniu; informare, schimburi pe termen scurt şi vizite în interiorul UE în scopul promovării schimbului de bune practici pentru tinerii din mediul rural;

e. Crearea şi oferirea de servicii de consultanţă, în vederea îmbunătăţirii performanţei economice şi de mediu a afacerilor dezvoltate de tinerii din mediul rural.

Direcţii de acţiune

a. Asigurarea dobândirii de competenţe transversale precum competenţele digitale, competenţa de a învăţa (learning to learn), simţul iniţiativei şi antreprenoriatului, cunoaşterea şi înţelegerea aspectelor culturale, prin programe special create, noţiuni de gestionare a unei afaceri;

b. Asigurarea funcţionalităţii triunghiului educaţie-cercetare-inovare prin susţinerea parteneriatului naţional şi internaţional dintre lumea întreprinderilor şi diferitele sectoare şi nivele ale educaţiei, formării şi cercetării în vederea corelării competenţelor şi aptitudinilor formate în şcoală cu nevoile pieţei muncii, dar şi acordării unei atenţii sporite inovării şi antreprenoriatului în toate formele de învăţare;

c. Oferirea posibilităţii tinerilor de a avea cel puţin o experienţă practică de antreprenoriat înainte de vârsta de 26 ani, sau chiar înainte de a pleca din învăţământul obligatoriu, cum ar fi gestionarea unei mini-companii, responsabilitatea unui proiect antreprenorial pentru o companie sau un proiect social;

Direcţii de acţiune

a. Dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale bazate pe cunoaşterea şi gestionarea optimă a resurselor, în vederea adaptării rapide la rigorile determinate de globalizarea pieţelor;

b. Promovarea programului Erasmus pentru tinerii antreprenori72, un program de schimb transfrontalier care oferă antreprenorilor noi sau aspiranţi şansa de a învăţa de la antreprenorii cu experienţă care conduc mici companii în alte ţări din Uniunea Europeană;

c. Facilitarea accesului tinerilor la sursele de finanţare pentru dezvoltare, prin servicii şi programe de consiliere şi consultanţă;

d. Dezvoltarea unei platforme dedicate analizei, creării unei metodologii comune şi a unui program de mentorat între antreprenori la nivel european.

Direcţii de acţiune

a. Focalizarea măsurilor active pe piaţa forţei de muncă astfel încât să conducă la reducerea disparităţilor între medii de rezidenţă, regionale şi teritoriale;

b. Acordarea de acompaniament social tinerilor care se confruntă cu riscul de marginalizare socială pentru a se evita o situaţie de „uşă rotativă” în care persoanele sunt prinse între şomaj şi un loc de muncă precar, de slabă calitate;

c. Încurajarea tinerilor aparţinând unor grupuri vulnerabile să intre pe piaţa formală de muncă, prin facilitarea accesului la programe de tip a doua şansă, programe de educaţie non-formală şi cursuri de formare şi consiliere pentru plasarea pe piaţa muncii;

d. Stimularea şi extinderea măsurilor de încurajare a angajării tinerilor pe piaţa muncii, în special a celor proveniţi din sistemul de protecţie a copilului, a tinerilor care au ispăşit pedepse privative de libertate şi a tinerilor cu dizabilităţi, prin dezvoltarea întreprinderilor de economie socială;

e. Iniţierea de acţiuni ţintite de integrare, care să îmbunătăţească accesul pe piaţa muncii al tinerilor dintr-o serie de grupuri vulnerabile social: femei, cetăţeni români de etnie romă, tineri cu nevoi speciale, precum şi persoane cu nivel scăzut de şcolarizare şi calificare profesională.

Direcţii de acţiune

a. Îmbunătăţirea rezultatelor în domeniul educaţiei, tratând fiecare segment de învăţământ (preşcolar, primar, secundar, profesional şi universitar) în cadrul unei abordări integrate, care să includă competenţele-cheie şi care are scopul de a reduce părăsirea timpurie a şcolii;

Direcţii de acţiune

a. Asigurarea în practică a accesului liber şi egal la servicii medicale de sănătate mintală şi fizică;

Direcţii de acţiune

a. Participarea tinerilor în toate fazele derulării politicilor publice: conlucrarea serviciilor pentru tineret, serviciilor sociale şi instituţiilor de educaţie formală cu tinerii şi familiile lor pentru a preveni excluziunea socială a tinerilor;

b. Încurajarea tinerilor beneficiari din comunităţile-ţintă ale unor proiecte de dezvoltare să participe în toate fazele elaborării şi implementării proiectelor respective şi implicarea tinerilor în regenerarea comunităţilor;

c. Lansarea unor competiţii de proiecte adresate organizaţiilor de şi pentru tineret pentru a încuraja munca acestora cu tineri defavorizaţi;

d. Încurajarea tinerilor aflaţi în sărăcie extremă, fără nicio experienţă pe piaţa muncii şi deprivaţi social, să participe în forme de voluntariat care să le ofere alte beneficii decât cele băneşti, să le permită acumularea de experienţă profesională şi reintegrarea socială.

Direcţii de acţiune

a. Combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale a tinerilor şi a transmiterii lor intergeneraţionale, precum şi întărirea coeziunii la nivel societal şi a solidarităţii cu tinerii;

b. Intensificarea eforturilor de prevenire – cea mai eficientă şi viabilă cale de combatere a sărăciei şi a excluziunii sociale – şi intervenţie timpurie pentru a se evita ca persoanele care ajung în sărăcie să rămână prinse în situaţii socio-economice tot mai dificile;

c. Adoptarea unei abordări intersectoriale în demersurile de îmbunătăţire a coeziunii comunitare şi solidarităţii, precum şi în cele de reducere a excluziunii sociale a tinerilor, abordând într-o manieră integrată problemele acestei categorii, inclusiv prin acţiuni de îmbunătăţire a participării la procesul educaţional, integrarea pe piaţa muncii, accesul la servicii locative, sociale şi de îngrijire medicală, precum şi combaterea discriminării;

d. Realizarea de acţiuni de combatere a sărăciei şi excluziunii pe întreg spectrul de politici; pentru a răspunde nevoilor tinerilor şi pentru a asigura coerenţă în politicile privind bunăstarea şi acces la sistemele de asistenţă şi protecţie, trebuie întărită cooperarea intersectorială, precum şi cea între nivelurile local, regional, naţional şi european.

e. Identificarea mecanismelor care permit direcţionarea unei părţi a resurselor europene şi din bugetul naţional spre reabilitarea infrastructurii serviciilor sociale;

f. Crearea mecanismului necesar transformării autorităţii administraţiei publice locale în actor principal în eradicarea sărăciei şi a consecinţelor acesteia la nivel local;

g. Promovarea tranziţiei de la îngrijirea instituţională la servicii comunitare, inclusiv prin sprijin infrastructural pentru centre integrate de îngrijire comunitară;

h. Îmbunătăţirea calităţi vieţii şi a atractivităţii localităţilor rurale pentru tineri;

i. Întărirea responsabilizării părinţilor şi a colaborării cu serviciile de asistenţă socială şi dezvoltarea funcţiilor sociale ale autorităţilor administraţiei publice locale;

j. Elaborarea de către autorităţile responsabile (Guvern, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice) a unui program prioritar, parte a strategiei anti-sărăcie şi de promovare a incluziunii sociale, aflate în curs de elaborare: Incluziunea socială a copiilor şi tinerilor aflaţi în sărăcie extremă şi cu risc ridicat de marginalizare/ excluziune socială; elaborarea unui pachet complex integrat de servicii sociale adresate copiilor şi tinerilor din zonele cu sărăcie extremă, în vederea facilitării accesului la educaţie, acordării de alimentaţie sănătoasă, creşterii capacităţii de dezvoltare personală;

Direcţii de acţiune

a. Elaborarea unei strategii /concepţii asupra programelor de locuinţe sociale pe baza unei diagnoze a nevoii reale de locuinţe sociale la nivelul României;

b. Continuarea acordării de facilităţi pentru achiziţionarea unei locuinţe pentru tineri şi demararea, odată cu revirimentul economic, a unor noi programe de locuinţe adresate tinerilor;

c. Realizarea unui stoc de locuinţe sociale, care să acopere 20% din nevoi până în 2020.

Direcţii de acţiune

a. Lărgirea atribuţiilor centrelor de tineret şi ale caselor de cultură ale studenţilor pentru a le transforma în instituţii care pot fi la nivel local centre de resurse pentru tinerii excluşi social şi marginalizaţi, integrând intervenţiile autorităţilor administraţiei publice locale cu responsabilităţi sectoriale în implementarea politicilor de tineret;